De Sănătate

Punem punctul pe știi

15 ani de transplant hepatic în România

Irinel Popescu: ”La Iași există premisele înființării unui centru de transplant hepatic”

marți, 01 decembrie 2015, 10:06
4 MIN
 Irinel Popescu: ”La Iași există premisele înființării unui centru de transplant hepatic”

”Primul nostru pacient care a beneficiat de transplant hepatic în urmă cu 15 ani, trăiește și în prezent! Populația, dar și personalul din sistemul medical trebuie corect informați despre beneficiile reale ale donării de organe”, a declarat prof. dr. Irinel Popescu,  președintele Academiei de Științe Medicale într-un interviu acordat Ziarului de Iași. Peste 700 de operaţii de transplant hepatic au fost realizate în România, la Institutul Clinic Fundeni, în 15 ani de la prima astfel de intervenţie reuşită, realizată de profesorul Irinel Popescu, care a pus bazele şcolii româneşti de transplant hepatic.

Reporter: Se împlinesc  15 ani de transplant hepatic în România.  În prezent transplantul hepatic se face  doar la două centre din București. Când credeți  că se va putea face transplant hepatic și la Iași?

Prof. dr. Irinel Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale: ”Posibilitatea de a realiza transplanturi, reprezintă în momentul de față unul din indicatorii cei mai potriviți a stării unui sistem de sănătate. România a reușit să dezvolte încet-încet centre de transplant și avem până în prezent centre de transplant renal și două centre de transplant hepatic. Avem încă un număr relativ mic de trasnplanturi cardiace sau pancreatice. Dar, trebuie înțeles că dezvoltarea unor astfel de centre depinde de foarte mulți factori. În primul rând trebuie să avem specialiști pentru efectuarea transplanturilor.  Iar pregătirea unor astfel de specialiști durează câțiva ani.  Apoi, de exemplu, pentru transplantul hepatic, centrul în care se realizează trebuie să aibă un serviciu imagistic foarte bine dotat, un serviciu de endoscopie performant, la care se adaugă servicii de anatomie pagtologică și laboratoare de biochimie și bacteriologie, toate dotate cu aparatură performantă și disponibile 24 de ore din 24. Și, să nu uităm de o foarte bună clinică de antestezie și terapie intensivă. Deci, un centru de transplant presupune investiții foarte mari, mobilizarea multor resurse. În condițiile în care în România are număr mic de donatori – 150 de donatori de pe an,  mult sub media europeană – nu e greu de înțeles de ce se mobilizează aceste resurse într-un numări mic   centre. La București , al doilea centru de transplant hepatic s-a deschis în 2013 atunci când crescuse numărul donatorilor: ajunsesem la 100 de transplanturi hepatice pe an și nu mai făceam față la Fundeni. Ar fi însemnat să monopolizăm resursele spitalului, doar pentru transplant hepatic. În acel moment, când a crescut suficient de mult numărul donatorilor, s-a deschis cel de-al doilea centru de transplant hepatic la Spitalul Sf. Maria care avea și dotările necesare.  Dezvoltarea altor centre și programe de transplant depinde foarte mult și de numărul de donatori. În Iași ar exista premisele pentru a se deschide un centru de transplant hepatic. Prof. dr. Cristian  Lupașcu a a efectuat prelevări de ficat și a participat la intervenții de transplant hepatic. Dar,  atâta timp cât nu există un număr suficient de mare de donatori, un astfel de centru nu va putea funcționa, nu ar justifica mobilizarea atâtor resurse”.

Reporter: Cum s-ar putea rezolva problema numărului mic de donatori? Credeți că există o percepție greșită la nivelul populației vis-a-vis de donarea de organe? Dar la nivelul personalului din sistemul medical?

Prof. dr. Irinel Popescu: ”Există tot felul de legende și convingeri, dar cred că acestea se pot demonta prin campanii de informare legate de donarea de organe și de faptul că un transplant chiar salvează vieți. De exemplu, în cei 15 ani de experiență, pot să vă spun că în cazurile pacienților noștri, avem o rată de supraviețuire imediată de 90% și o rată de de supraviețuire de lungă durată de 70%. De altfel, primul nostru pacient care a beneficiat de transplant hepatic în urmă cu 15 ani, trăiește și în prezent.  La noi nu s-a implementat încă o cultură despre beneficiile transplantului de organe,  bazată pe date reale, științifice. Probleme legate de informarea corectă  despre beneficiile transplantului de organe, există și în rândul personalului medical. De aceea se și desfășoară un proiect finanțat cu fonduri europene care are ca obiective principale dezvoltarea  competențelor în transplant și  formarea profesională a unui număr de 920 de medici și 1.420 de asistente medicale. Proiectul, prin cursurile de formare,  permite medicilor și asistentelor să dobândească competențele necesare transplantului de organe, țesuturi și celule și importanța promovării actului de donare în rândul populației. Precizez că în prezent există 400 de români pe listele de așteptare pentru transplant hepatic”.

Reporter: Cât de important este tratamentul interferon-free pentru un pacient candidat la un transplant hepatic? Este acesta eficient?

Prof. dr. Irinel Popescu: ”Un pacient cu hepatită C și cu ciroză  hepatică inclus pe lista de așteptare și care în cele din urmă beneficiază de un transplant hepatic, va avea o evoluție post-transplant mult mai bună dacă beneficiază și de tratamentul interferon-free. Deci, consider că aprobarea acestui tip de tratament este benefică și va aduce numai beneficii pacienților care așteaptă un donator și care vor avea noroc să se găsească un donator compatibil. Din păcate în 2014 și 2015 numărul donatorilor în România a scăzut. Și dacă nu inițiem campanii serioase de informare corectă despre benficiile donării de organe, dacă nu continuăm formarea personalului medical pe această linie, există riscul ca în viitor, numărul donatorilor să scadă și mai mult”.

Publicitate și alte recomandări video

Îți recomandăm

Comentarii