anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 09.12.2022

Isărescu dă vina pe Guvern pentru starea economiei

Guvernatorul BNR crede că fiscalitatea nu susţine economia, iar dobânzile nu pot scădea din cauza inflaţiei. Politica fiscală este unul din atributele principale ale executivului.

GALERIE
MUGUR ISARESCU41
  • MUGUR ISARESCU41
- +

Politica fiscală nu susţine revenirea economiei, dar nici politica monetară nu poate contribui mai mult la revenirea economiei, din cauza persistenţei presiunilor inflaţioniste provenite din şocuri pe ofertă, în ciuda faptului că România este încă în recesiune, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

“Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste (...) Nu credem că dacă am avea o politică monetară mai laxă ar ieşi altceva (...) Reducerea deficitului bugetar de la 9% din PIB la 3% din PIB a reprezentat un efort mare, sunt 6 puncte procentuale din PIB. N-a putut stimulentul monetar să compenseze politica fiscală (...) Am bănuiala că politica fiscală este încă relativ prociclică”, a afirmat miercuri Isărescu. Guvernatorul BNR a completat că politica fiscală nu avea prea multe opţiuni, fiind prezoniera propriei greşeli, aceea de a fi prociclică şi în perioada de boom economic de dinainte de 2009. În ceea ce priveşte politica monetară, Isărescu a arătat că o primă limitare, mai ales în statele emergente, provine din şocul de ofertă, iar de multe ori băncile centrale sunt în faţa unei dileme, dacă ar trebui să acomodeze sau nu aceşti factori. Oficialul BNR nu a explicat însă de ce se manifestă aceste şocuri mai puternic în România decât în alte state şi care sunt cauzele particulare. “Politica monetară controlează cererea, legătura mistică pe care uneori nici economiştii n-o înţeleg (...) Prevenirea creşterii preţurilor din şocuri pe ofertă generază o accentuare a fluctuaţiilor la nivelul producţiei şi al şomajului”, a afirmat Isărescu. Pe lângă preţurile internaţionale la ţiţei, guvernatorul BNR a dat ca examplu şi preţurile alimentare, amintind amuzat că un jurnalist a sugerat anul trecut băncii centrale să constiuie rezerve în cartofi, în loc de rezerva de aur. Isărescu a precizat că în astfel de cazuri, dacă anticipaţiile inflaţioniste se duc şi în salarii, atunci efectul de propagare cuprinde întreaga piaţă. Reiterând că în România ţintirea inflaţiei a fost introdusă într-o manieră flexibilă, Isărescu a arătat că orice bancă centrală se uită permanent şi la cursul de schimb, chiar dacă niciun bancher central nu recunoaşte acest lucru. El a rememorat protestul exportatorilor care strigau în faţa Băncii Naţionale “Isărescu nu uita, banca nu este a ta!” arătând că oricât de tentantă părea pentru public aprecierea monedei naţionale, banca centrală a înţeles din timp riscul unei aprecieri excesive. Guvernatorul a aminit că liberalizarea contului de capital a fost o obligaţie pentru intrarea în Uniunea Europeană în 2007, aderare care a prins România nepregătită, “cu o inflaţie relativ ridicată şi o populaţie puţin educată din punct de vedere financiar”. Isărescu şi-a început expunerea “Grade de libertate în politica monetară” arătând că funcţionarea băncilor centrale prezintă un deficit de democraţie, întrucât conducerile acestor instituţii sunt numite şi nu alese, în România fiind o decizie a Parlamentului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De partea bună a istoriei

Mihai CHIPER

De partea bună a istoriei

Cu schimbarea instituţiilor, a statului, a justiţiei, a sănătăţii, a educaţiei am dat greş. Totuşi, suntem „de partea bună a istoriei”. Cum se poate aşa ceva?

opinii

Doi eremiţi (II)

Codrin Liviu CUȚITARU

Doi eremiţi (II)

Concluzia programului transcendentalist este că, în ultimă instanţă, civilizaţia şi, implicit, modernitatea (individului/ comunităţii) trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ruperea omului de arhetip şi împingerea lui spre un prizonierat al materialităţii (perisabilităţii).

Modele de regionalizare (IV)

George ŢURCĂNAŞU

Modele de regionalizare (IV)

E regionarea poloneză un model de bune practici? (continuare)

Micul sculptor de creiere

Bogdan ILIESCU

Micul sculptor de creiere

„Nu mă pot gândi la vreo nevoie în copilărie atât de puternică ca nevoia de protecţie a unui tată.” Sigmund Freud

pulspulspuls

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Haidaţi pe azi, stimaţi telespectatori, să ne băgăm olecuţă nasul şi în cămara cu borcane puse deoparte de la partidoiul ieşean, ca să vedem ce meniuri ni se mai pregătesc pentru alegerile care vin! 

Caricatura zilei

Austria vrea

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.