anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 29.06.2022

Istoria salamului este la fel de gustoasă precum crezi (P)

GALERIE
09-mai-2022-fresh_ziaruldeiasi_ilona-frey-aZ3B7Upp7aQ-unsplash
  • 09-mai-2022-fresh_ziaruldeiasi_ilona-frey-aZ3B7Upp7aQ-unsplash
- +

Numele de "salam" provine din cuvântul italian “salare”, care înseamnă "a săra".

În general, acest cuvânt nu ascunde un anumit tip de cârnați, ci o întreagă "familie", acesta fiind un termen care descrie orice tip de produs din carne. La fel ca multe alte alimente italiene, salamul are o istorie lungă, datând dinainte de Roma Antică. De-a lungul secolelor, au apărut multe variații pe tema acestui tip de cârnați, fiecare regiune având propriul său tip, uneori chiar mai multe.

În Italia, carnea de porc este consumată încă de la înființarea statului roman. Inițial, animalele erau crescute exclusiv pentru a satisface nevoile unei familii sau ale unui sat. Abia în perioada etruscă au început să se dezvolte primele forme de creștere non-nomadă, de exemplu, pentru comerț.

O descoperire interesantă a fost făcută de arheologi, în timpul săpăturilor de la Forcello (secolul V î.Hr.), în provincia Mantova, unde au fost găsite 50.000 de oase de animale, dintre care 60% aparținând porcilor. Descoperirea lor a arătat că animalele aveau aproximativ 2-3 ani, dar oasele picioarelor din spate erau aproape complet absente. Așadar, sunt șanse foarte mari ca atunci să fi fost inventați cârnații.

În timpul Imperiului Roman, picioarele de porc erau foarte populare. Jambonul era cel mai valoros produs din carne de porc și protagonistul a numeroase evenimente sociale și festive.

În timpul raidurilor barbarilor, porcii au devenit una dintre cele mai importante resurse pentru săteni. Spata, șunca, pancetta erau uneori comparate cu moneda locală. În Evul Mediu, pășunatul porcilor era atât de important, încât mărimea pădurilor nu se măsura după lungimea lor, ci după capacitatea de a hrăni porcii.

De-a lungul secolelor, creșterea porcilor și consumul de produse din carne de porc au căpătat treptat și mai multă importanță. Pe măsură ce arta gastronomiei se dezvoltă, carnea de porc apare pe cele mai luxoase mese de banchet. Acest lucru se întâmplă până în secolul al XIX-lea, când se deschid primele ateliere culinare și magazine de mezeluri.

Între secolele XII-XVII, în Italia, se acordă o mare atenție prelucrării cărnii de porc, întreaga țară consumă și prelucrează carnea într-un ritm accelerat.  În această perioadă, apare o profesie specială - norcino (măcelar specializat în porcii din Norcia). Aceștia se unesc în bresle și frății, inventează și pregătesc noi cârnați. În decursul a câtorva ani, astfel de asociații au devenit foarte renumite, Papa Paul al V-lea recunoscând în 1615 Frăția Norcini, dedicată Sfinților Benedetto și Scolastica.

La acea vreme, metodele de conservare a cărnii proaspete nu existau încă, așa că munca celor de la Norcini era sezonieră - porcii erau sacrificați o singură dată pe an, măcelarii erau ocupați din octombrie până în martie, în restul perioadei revenind la viața normală, vânzând fân sau unelte de grădină. Cu toate acestea, popularitatea meseriei de măcelar a rămas semnificativă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

În prezent, salamul nu este un cârnat anume, ci un termen care descrie un tip de produs din carne învelit într-un înveliș. Fiecare tip de salam este fabricat într-un mod special, diferă în ceea ce privește finețea cărnii tocate, fiecare varietate are o consistență diferită și un amestec de condimente.

Cu toate acestea, există reguli care sunt obligatorii pentru toate tipurile de salam: carnea trebuie să fie bine sigilată, interiorul trebuie să fie roșu sau roz, cu mici grăunțe de grăsime albă, iar aceste bucăți de grăsime nu trebuie să se desprindă de pe carne atunci când se feliază.

Unul dintre cele mai populare sortimente în România este salamul de vara, caracterizat prin păstrarea sa în afara unităților de refrigerare. În funcție de zona în care este produs sau consumat, acesta poate conține numai carne de porc, dar și amestecuri în care găsim carne de vită sau de vânat. Diversitatea unui salam de vara este dat și de condimente: sarea este cea mai importantă, însă există cazuri în care acesta conține și boabe de muștar, de piper sau zahăr. Un exemplu popular de salam de vară este chorizo, cunoscut pentru legăturile sale cu bucătăria iberică.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

G7 reîncărcat

Lucian DÎRDALA

G7 reîncărcat

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

opinii

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

The Show must go on!

Radu PĂRPĂUȚĂ

The Show must go on!

Fraţilor şi surorilor, merită să vorbim puţin despre pandemia consensuală şi dementocratică planetară. Ce-i drept, acum se stinge uşor, dar nimic nu ne face să credem că nu mai poate reapărea: din nou sau sub alte forme, mai atroce, iar „măsurili” tot mai erect comunistoide, de ar rânji cu gura până la urechi Ceaşcă de ar mai trăi: „V-am zis eu că măsurili trebui luate”.

Bill Evans - un romantic al avangardei

Alex VASILIU

Bill Evans - un romantic al avangardei

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

pulspulspuls

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Pentru că ieri am auzit că a ieşit oleacă de tevatură prin politichia de Bahlui legat de ceea ce remarcam noi într-un pulsuleţ, am zis că musai să venim cu oarece precizări suplimentare pe astăzi, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

BAC

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.