anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Istoricul ieșean Dorin Dobrincu, despre cum au fost torpilate două distrugătoare rusești in Marea Neagră

GALERIE
distrugator rus
  • distrugator rus
- +

Istoricul Dorin Dobrincu a făcut o incursiune în istorie și a prezentat pe Facebook o scurtă istorie despre torpilarea unor distrugătoare rusești. Postarea lui, mai jos:

„Russkii karabl” pe fundul mării

O flotă de război adevărată nu este la îndemâna oricui. Navele de luptă sunt produse scumpe, admirabile și înspăimântătoare în același timp.
Rușii moscoviți au ajuns târziu la Marea Neagră. Sub Petru cel Mare au făcut o breșă la Marea Azov, în fapt un fel de golf uriaș al celei dintâi. Nu au reușit să se consolideze acolo, otomanii recuperând terenul după Stănilești (1711). Abia sub Ecaterina a II-a au pus rușii piciorul solid pe malurile Mării Negre. Și nu au mai plecat niciodată. Mai mult, au dominat marea cu flota lor. Excepție au făcut unele scurte intervale de timp, spre exemplu în timpul războiului Crimeii, la jumătatea secolului XIX, când puterile maritime - Marea Britanie și Franța - au arătat care era diferența de pricepere și de tehnologie navală între ele și Rusia. Noile puteri locale apărute în regiune în acel secol sau în următorul au fost prea slabe pentru a susține flote puternice. Intră în această categorie România, Bulgaria, Ucraina și Georgia.

Asta nu înseamnă că rușii nu au avut surprize, că nu au pierdut nave în Marea Neagră. Două dintre aceste vase au fost pierdute în confruntarea cu vecini mai mici ai Rusiei. Ambele nave purtau același nume: „Moscova” [Moskva]. Pare straniu, dar asta a fost istoria. Faptele s-au petrecut într-un interval de 81 de ani.

La 22 iunie 1941 izbucnea războiul dintre Germania și URSS, România situându-se în tabăra celei dintâi. A fost unul dintre cele mai distrugătoare războaie, după cum știm.

În fața portului Constanței ajunseseră, încă din ziua de 25 iunie 1941, mai multe crucișătoare și distrugătoare sovietice. Între ele și distrugătorul „Moscova”, care avea 2.623 de tone, atunci când era încărcat la capacitate maximă, și un echipat de 344 de marinari. Flota sovietică intenționa să distrugă cu tunurile din dotare rezervoarele și garniturile de tren cu carburanți, care se găseau în portul Constanța și în gara Palas.

În zorii zilei de 26 iunie 1941, navele sovietice au deschis focul asupra obiectivelor amintite, ceea ce a atras reacția bateriilor de coastă românești și germane („Tirpitz”, cu tunuri de mare calibru). La un moment data, „Moscova” a avut parte de o explozie, s-a rupt în două și a ajuns pe fundul mării, la 42 de metri adâncime. Cel mai probabil se lovise de o mină din barajul românesc. Nu a fost exclusă nici posibilitatea unei lovituri primite de la un submarin sovietic, care confundase distrugătorul cu unul românesc, sau chiar de la o baterie de coastă

Cu toate pierderile uriașe suferite, sovieticii au câștigat Al Doilea Război Mondial. Și-au extins nu doar imperiul, ci și flota. Inclusiv pe cea din Marea Neagră. Printre altele, în 1979 au lansat la apă un crucișător pe care l-au numit „Slava”. În decembrie 1989, acesta a fost folosit de delegația sovietică în cunoscuta întâlnire cu americanii, în Malta. Istoria mare nu ocolea Moscova, nici capitala, nici nava.

URSS a dispărut/s-a transformat, iar rușii au schimbat numele „Slava” în „Moskva”, în 1995. Nava a fost modernizată în anii din urmă; avea un deplasament de 12.490 de tone și un echipaj de cca 500 de oameni. Era nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre.
Războiul frontal declanșat de Rusia contra Ucrainei, la 24 februarie 2022, părea în primele zile să nu ridice probleme nici pe uscat, nici în aer, nici pe apă. Numai că oamenii lui Putin au cam fost opriți în fața marilor orașe ucrainene, iar multe avioane și elicoptere au arat câmpuri, deși nu erau pregătite pentru așa ceva. Navele din flota Mării Negre au bombardat porturile Ucrainei și au servit ca rampe de lansare pentru rachetele care au lovit orașele din interiorul țării. Nava „Moscova” a reușit să ocupe Insula Șerpilor, nu înainte de a primi de la grănicerii ucraineni o replică devenită un fel de strigăt de luptă contra rușilor.

Ucrainenii aveau să  obțină primele succese împotriva flotei rusești la aproximativ o lună de la începerea invaziei. Nu de pe mare, ci de pe uscat. La 21 martie a.c., ucrainenii au scufundat la Mariupol o navă rusă de patrulare. Câteva zile mai târziu, la 24 martie a.c., în zona orașului Berdiansk a fost distrusă nava rusă de desant „Saratov”, iar o altă navă similiară a fost avariată.

În seara de 13 aprilie a.c., ucrainenii au lovit, cu rachete Neptun, crucișătorul „Moscova”, avariindu-l grav. Rușii au spus că era vorba de un incendiu la bord, acceptând că era grav; toți marinarii ruși ar fi fost evacuați. „Operațiunea militară specială” nu merge prea bine nici pe mare. La ora asta cu siguranță a aflat și Putin de cele întâmplate. Istoria mare nu a ocolit nici de această dată Moscova, fie că este vorba de oraș, fie de navă.

După ce în mai puțin de un secol au pierdut în Marea Neagră două nave cu numele „Moscova”, poate rușii ar trebui să renunțe la a mai „boteza” vreuna în același fel. Doar dacă nu vor să polueze ciclic apele pe care le împart cu alții. În plus, se știe că fierul vechi ajuns pe fundul mării este imposibil sau în orice caz mai greu de recuperat în comparație cu cel rămas pe străzi sau pe câmpuri. Nu este exclus ca inginerii ucraineni să furnizeze ceva echivalent pentru mai terestrul tractor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.