Iubirile maestrului
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Iubirile maestrului

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Galeria de artă Dan Hatmanu găzduieşte începând din 10 februarie o retrospectivă a operei pictorului ieşean Gabriel Gheorghiu. Deşi intitulată simplu Interpretări cromatice, expoziţia găzduieşte tablouri aparţinând tuturor etapelor creaţiei sale. Aşa cum ne-a obişnuit, pictorul este parcimonios cu propria operă, selectând lucrări care pot reconstitui evoluţia şi căutările/ experienţele/ experimentele creaţiei. 

De aceea expoziţia întruneşte datele unei arhive sentimentale, pictorul propunându-şi să ne povestească tacticos despre copilărie şi adolescenţă, despre iubirile lui ori despre Iaşul care l-a adoptat şi crescut ca artist. Iubirile maestrului, titlu pentru care am optat, posibil cu o încărcătură subiectivă mai apropiată de spiritul tablourilor, este despre povestea de viaţă a unui artist care-şi trăieşte clipa cu o intensitate euristică şi reflexivă profundă, de parcă ar fi ultima.

În partea sa autobiografică e un discurs emoţionant, melancolic şi uneori trist, o perpetuă reflecţie asupra motivului romantic fugit irreparabile tempus. De altminteri, autorul însuşi glosează pe tema romantismului său întârziat, prezis de trubaduri şi reluat sisific, practic în toate epocile (istorice şi de creaţie), de oamenii „simpli şi sinceri”, adică autentici. Contradicţia dintre el şi timpul devălmaş al actualităţii şi al risipirii valorilor vertebral umane este inevitabilă, dar nu definitiv, pictorul prezervându-şi optimismul pedagogic şi speranţa că trezirea oamenilor şi redescoperirea frumuseţilor simple, cum ar spune filosoful, adică a „vibraţiei directe” şi a „comunicării fireşti”, va fi să vină într-o zi. Nimic mai adevărat, dar şi mai chinuitor pentru orice „trestie gânditoare” (Pascal), metafora în care se regăsesc căutările artiştilor dintotdeauna, dar cu deosebire a celor din perioadele de inflexiune.

Iubirile maestrului. Mai întâi copilăria şi adolescenţa, asupra cărora se concentrează într-un set emblematic de tablouri pentru încărcătura reflexivă a operei sale. Iar cele două etape existenţiale sunt rememorate cu graţia filosofului şi fineţea bijutierului, dar şi cu o pătrundere psihologică profundă, de poet al culorii. Solitudinea şi chinuitoarele dileme ale celor două vârste confine definesc un timp esenţial, un fel sui generis de geneză cu repetiţie, în care caută să descifreze semnele adânci ale propriei fiinţe şi cele premonitorii ale destinului.

Femeile din viaţa maestrului spun povestea maturităţii. E o istorie rostită calm, cu o înţelepciune de budist. Pictorul s-a împăcat cu toate, oferindu-le şansa democratică de a fi arhivate cinstit şi de a ocupa un loc în… istoria artei. Senzualitatea femeilor voluptoase trece discret în plan secund, privilegiind memoria afectivă. Femeia de pe Nil e un fel de Cleopatră fără sceptru, de o frumuseţe frustră, nesofisticată. Alte chipuri feminine precum miresele sunt surprinse cu delicateţe şi melancolie în clipa ceremonial-hieratică a jurământului de credinţă.

În fine, dar nu în cele din urmă, pe lista iubirilor maestrului este chiar oraşul adoptiv, încărcat de amintiri, copleşit de trecut şi nesigur de viitor - Iaşul marilor iubiri al tristeţilor crepusculare. Liantul psihologic al acestui oraş calm şi împăcat cu destinul implacabil, uşor atemporal, este starea de melancolie. Maestrul iubeşte oraşul cu voluptate adolescentină şi curiozitate de novice. A venit aici aducând amintirea burgurilor transilvane, care au devenit un fel de pattern mental, pictorul asumând să înfăţişeze urbea ca o structură coerentă, pe ale cărei turnuri şi cupole spera să întrezărească steagurile de luptă ori de credinţă. Ele nu mai sunt şi nu vor mai veni, dar pictorul are dreptul să creadă şi să spere, de aceea el idealizează urbea cu o graţie şi temeritate cavalerească. Din această comuniune a iubirii se iscă un oraş înălţător şi maiestuos, încărcat de amintiri şi nostalgie, uneori fantastic. Oraşul e regândit şi recompus la scara speranţei, ca o Fata morgana căutată în deşert. Melancolică şi solară, fără contradicţii, povestea oraşului de pe cele şapte coline, în rostirea lui Gabriel Gheorghiu, este una dintre cele mai frumoase din câte s-au spus. Uliţele vechi ori casele modeste sunt redate într-o lumină mediteraneană, vie şi tainică, în chip poetic.

Paleta coloristică este când solară, când tainică, întotdeauna vie şi atent disciplinată. Siluetele precise ale caselor, redate în tonuri luminoase, stau alături de cele sobre ori de cele diafane şi vagi, de extracţie romantică. Totul este filtrat şi ordonat în pictura sa, în conformitate cu exigenţe curat plastice. Pictura lui Gabriel Gheorghiu este densă şi vibrantă, lăsând să se întrevadă un travaliu temeinic şi o construcţie puternică, de lucru bine făcut. E o pictură în care acordul profund dintre culoare şi formă ne aminteşte de unul dintre clasicii picturii moderne, şi anume Cezanne.

Pictor de atmosferă şi de reflecţie, Gabriel Gheorghiu nu uită nicio clipă că pictura este înainte de toate despre culoare şi emoţie. De aceea, viziunea lui este ferm organicistă.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.