Japonia va plafona munca peste program la maxim 100 de ore pe lună
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Japonia va plafona munca peste program la maxim 100 de ore pe lună

GALERIE
Japonia munca
  • Japonia munca
- +

Statul japonez plănuieşte pentru prima dată în istoria lui să limiteze numărul de ore suplimentare efectuate de angajaţi. Acel plafon, fixat la 100 de ore pe lună, nu va rezolva cu nimic problema cu care se confruntă forţa de muncă niponă, afirmă criticii acestui proiect legislativ, informează AFP.com.

Mai mult, spun detractorii proiectului, acesta va bate în cuie practici apărute după Al Doilea Război Mondial, unde valoarea atribuită unui salariat depinde de rezistenţa lui, o situaţie care se face vinovată de decesul câtorva sute de angajaţi în fiecare an. Luna trecută, prezentând concluziile unui comitet special înfiinţat în septembrie 2016 pentru a lupta împotriva riscului de deces cauzat prin exces de muncă (”karoshi”), prim-ministrul Shinzo Abe a felicitat ”o etapă istorică în reformarea felului în care se munceşte în Japonia”. Durata excesivă a muncii este o problemă care depăşeşte domeniul sănătăţii. Ea frânează productivitatea (unii dintre angajaţi îşi încetinesc ritmul de lucru pentru a câştiga mai mulţi bani graţie orelor suplimentare plătite) şi le descurajează pe mame să muncească, în contextul în care în Japonia există o lipsă cronică de mână de lucru.

În prezent, durata legală de muncă este de 40 de ore pe săptămână, completată de un plafon teoretic de 45 de ore suplimentare pe lună, care dispare însă în neant atunci când există un acord între angajaţi şi companii. Dacă reforma va fi adoptată, companiile care ignoră dispoziţiile legale vor fi pasibile de sancţiuni. Însă ele vor putea, totuşi, să ceară salariaţilor lor să muncească până la 100 de ore suplimentare pe lună în perioadele cu activitate intensă, fapt ce reduce dimensiunea reală a modificării legislative. În cazul în care această excepţie se prelungeşte dincolo de un interval cuprins între două şi şase luni, pragul coboară la 80 de ore suplimentare pe lună (în medie), potrivit acestui acord, rezultatul unor negocieri intense între guvern, federaţia patronală Keidanren şi Confederaţia japoneză a sindicatelor muncitorilor (Rengo).
 
Potrivit Keidanren, acceptarea unui plafon era iniţial un lucru de neconceput, în timp ce Rengo s-a opus la început propunerii de 100 de ore, considerată inacceptabilă, înainte ca ambele organizaţii să cedeze la presiunea guvernului, a precizat presa niponă. În prezent, Rikio Kozu, directorul Rengo, vede în acest acord ”primul pas făcut în direcţia eliminării cazurilor de karoshi”, chiar dacă pragul de 80 de ore marchează intrarea în zona de risc, potrivit definiţiei date de autorităţi. ”La ora actuală, numeroşi angajaţi ai marilor companii fac 100 de ore suplimentare sau chiar mai mult de atât în fiecare lună. Deci Rengo poate să genereze impresia că a limitat orele suplimentare” fixând cota la 100 de ore, a explicat Shigeyuki Jo, consultant în resurse umane.
Dacă ţările occidentale pot cu dificultate să înţeleagă un astfel de devotament faţă de muncă, salaţii din Japonia ”acceptă să muncească mai mult, în contrapartidă cu protejarea locului lor de muncă”, a explicat acelaşi expert nipon. În Japonia au apărut însă mai multe voci care au protestat faţă de acest proiect.
 
”Nu putem să acceptăm asta. E scandalos”, spune Emiko Teranishi, care reprezintă interesele asociaţiilor de rude ale victimelor făcute de karoshi. Soţul ei s-a sinucis în 1996, epuizat din cauza interminabilelor ore de muncă, fără niciun weekend liber. Administrator al unui restaurant din Kyoto, el se afla sub presiunea conducerii stabilimentului, care îi cerea constant să crească vânzările. ”Era deprimat. Îmi spunea că nu putea nici să mănânce, nici să doarmă. În fiecare dimineaţă, îi ceream să îşi ia o zi liberă, dar el se ducea totuşi la muncă”, a dezvăluit Emiko Teranishi. O asociaţie de avocaţi specializaţi în dreptul muncii s-a declarat la rândul ei indignată de acel plafon, considerându-l ”total nepotrivit” şi ”imposibil de susţinut”. Un astfel de proiect echivalează cu o aprobare tacită a guvernului a unei limite, ”care poate pune în pericol sănătatea salariaţilor”, a declarat Ichiro Natsume, directorul asociaţiei. Într-un editorial publicat în presa niponă, Hifumi Okunuki, preşedintele sindicatului Tozen, s-a declarat ”întristat” de noul proiect legislativ: ”Câţi alţi angajaţi trebuie să mai moară înainte ca ţara noastră să se trezească?”.
 
 
 
    

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Digitalizarea lui Chirica: 2 milioane de euro, din 6,7 miliarde disponibile

Cosmin PAȘCA

Digitalizarea lui Chirica: 2 milioane de euro, din 6,7 miliarde disponibile

Undeva la graniţa UE, într-un oraş în care vacile încă mai pasc prin cartiere înalţate de nicăieri, frustrările birocratice ale Berlinului sunt privite cu amuzament de edilul-şef, ca fapt divers, nicidecum ca priorităţi. În acest oraş marginal, primarul crede că digitalizarea înseamnă să baţi obrazul cu degetul unor jurnalişti care nu scriu după dictare.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Eschive

Codrin Liviu CUȚITARU

Eschive

„A venit nenorocita asta de pandemie, şcoala a trecut on-line, iar eu nu m-am mai putut eschiva. Am fentat o vreme sistemul cu lozinca defecţiunilor tehnice, dar nu mi-a mers mult. Studenţii au început să mă caute insistent şi am fost nevoit să-mi închid toate canalele de comunicare. Am dispărut pur şi simplu. Ca atare, a apărut deunăzi zvonul că profesorul Şmen ar fi decedat. Am alergat îngrozit la decanat, la rectorat, la serviciile de personal, pentru a le semnala că informaţia era aberantă. Sunt viu, pentru numele lui Dumnezeu!”

Economisirea în timpul pandemiei

Alin ANDRIEȘ

Economisirea în timpul pandemiei

Indiferent de comportamentul de consum şi de economisire pe care îl aveam înainte (super-economisitor sau mare cheltuitor), pandemia a avut un impact major asupra noastră şi a reprezentat un moment critic care va influenţa pe termen lung modul în care ne vom gestiona finanţele personale.

Saboţii lui Claude (III)

Florin CÎNTIC

Saboţii lui Claude (III)

Editura Sedcom Libris din Iaşi a publicat recent un volum de memorii1 semnat de Claude Karnoouh, cu ocazia unei frumoase aniversări a acestuia. Şi cartea, şi autorul merită din plin atenţia noastră.

pulspulspuls

Să râdem sau să plângem cu Chirica? Noi am dat cu basca de pământ

Să râdem sau să plângem cu Chirica? Noi am dat cu basca de pământ

Un amic de-al amicului Archibald Tănase ne-a tras de mânecă ieri pe la amiaz’ să ne întrebe dacă am văzut postarea aia nervoasă şi cleioasă la adresa noastră scrisă de dom’ premare Chirica. 

Caricatura zilei

Dezmembrări rovere Marte

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.