Jefuită de propriul frate, lăsată fără terenul din Iași: O luptă de 15 ani pentru dreptate. În joc a fost implicată și o notăriță

Timp de 7 ani, femeia a luptat în justiție pentru a-și recupera drepturile. Bătălia a fost continuată încă 8 ani, de fiica sa. Cu trecerea timpului, terenul a fost pierdut definitiv, iar vinovații nu vor mai putea fi pedepsiți. Singura consolare va consta în despăgubirile calculate de judecători, dacă acestea vor fi și plătite.

Misterul modificării procurii a rămas neelucidat

Împreună cu soțul său, femeia cumpărase în 1953 un teren de 875 mp pe strada Păcurari, în apropierea școlii „Petru Poni”. Aici și-au construit o casă, de care nu aveau să se bucure însă multă vreme. O parte a terenului, respectiv 306 mp a fost confiscată ulterior de stat, pe aceasta edificându-se altă construcție. Cei doi soți au reușit să părăsească țara în 1982. Legislația vremii prevedea confiscarea bunurilor lăsate în urmă de cei evadați din „raiul” comunist, așa că restul de 569 mp de teren și casa au fost confiscate. Casa a fost demolată, iar terenul a rămas nefolosit. După 1990, foștii proprietari au întreprins demersurile legale pentru recuperarea terenului, reușind să reajungă în posesia lui.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

În 2009, bătrâna, pe care viața o dusese tocmai în Australia, și-a împuternicit fratele rămas în Iași, Vasile Scurtu, să se ocupe de cele necesare calculării pensiei sale, încredințându-i o procură în acest sens. Ancheta ulterioară nu a putut stabili în ce circumstanțe în procură au fost strecurate câteva cuvinte suplimentare: „and sales of my goods”, adică „și vânzarea bunurilor mele”.

• Citiți și: Un avocat şi un notar din Iasi, interzişi de la practicarea meseriei

Că inițiativa falsificării aparținuse fratelui, decedat ulterior sau fiului său, Dan Scurtu, a rămas nelămurit. Cert este că la începutul lui 2010, Scurtu s-a deplasat la biroul notarial din Comarna al Gabrielei Ciubotaru, interesându-se de actele și formalitățile necesare pentru a cumpăra terenul în discuție în baza procurii pe care o deținea tatăl său. Pe 14 octombrie, tatăl și fiul s-au prezentat la notăriță și au perfectat vânzarea, contra unei sume infime de 50.000 lei. Rolul notăriței în această primă tranzacție avea să o aducă în cele din urmă în fața judecătorilor.

Scurtu nu a păstrat terenul multă vreme. La sfârșitul lui ianuarie 2011, a revândut cei 555 mp, câți rezultaseră din măsurători, contra sumei de 200.000 lei, de patru ori mai mult decât prețul de achiziție. În iulie 2012, terenul și-a schimbat din nou proprietarul, fiind revândut pentru 66.600 euro.

Lupta pentru dreptate a început în 2015

Faptele au ieșit în cele din urmă la iveală, iar de la 13.000 km distanță, femeia a început în 2015 lupta pentru dreptate, urmărind pe de o parte anularea procurii falsificate și a actelor ce fuseseră întocmite în baza ei, iar pe de alta, pedepsirea vinovaților. În decembrie 2018, o sentință judecătorească a anulat cuvintele adăugate în fals la procură, a anulat primul contract de vânzare-cumpărare, în urma căruia Scurtu devenise proprietar, stabilea faptul că notărița greșise grav și îi obliga pe Vasile Scurtu, pe fiul său și pe soția acestuia la plata în solidar a 124.500 lei ca despăgubiri reprezentând lipsa de folosință a terenului pentru perioada august 2015 – septembrie 2018. Terenul nu se întorcea la proprietara de drept, pentru că celelalte tranzacții au fost considerate de instanță ca fiind făcute de bună-credință. Bătrâna jefuită de propriile rude nu a mai apucat să vadă acest rezultat, decedând în iulie 2017. Fiica sa, Maria R., a continuat lupta. Pentru ea, era vorba de casa în care își petrecuse copilăria.

Unde a greșit notărița?

Aveau să mai treacă trei ani până ce, în 2021, dosarul penal ajungea în sfârșit în instanță, cu Dan Scurtu și Gabriela Ciubotariu în postura de inculpați. Notărița era acuzată de abuz în serviciu, iar Scurtu, de instigare la această infracțiune. În mai 2022, Curtea Constituțională i-a scăpat de griji. O decizie a CCR adoptată atunci a înjumătățit practic termenul de prescripție a răspunderii penale. Magistrații Curții de Apel nu mai puteau face altceva decât să constate împlinirea încă din octombrie 2018 a termenului de prescripție și să judece latura civilă a cazului, respectiv despăgubirile cerute.

• Citiți și: Schema detaliată a înșelătoriilor cu terenuri. Nume grele în dosarul procurorilor

Din analiza rechizitoriului întocmit de procurori și din rezultatele cercetării judecătorești, magistraților le-a fost imposibil să stabilească dacă Scurtu și Ciubotariu fuseseră înțeleși, respectiv dacă notărița știa că procura fusese falsificată. Era însă clar că notărița încălcase grav legea. Codul Civil prevedea clar că pentru înstrăinarea ori ipotecarea unei proprietăți, este necesar un mandat special. Nu era suficientă o mențiune de genul „X este autorizat să-mi vândă proprietățile”, terenurile sau construcțiile vândute trebuind să fie individualizate clar. Pentru ca procura prezentată notăriței de Scurtu să fie valabilă ea ar fi trebuit să precizeze că mandatarul are dreptul să vândă „terenul în suprafață de 555 mp situat în Iași, strada Păcurari nr. 122”.

Și un student la drept s-ar fi descurcat mai bine ca notarul

Pe parcursul procesului, notărița a încercat să explice că fusese indusă în eroare. Nu știa că procura fusese falsificată și nu era familiarizată cu formatul procurilor în Australia. Argumentele au fost respinse sec de judecători. Și un student la drept s-ar fi descurcat mai bine. „Pentru un notar public caracterul special sau nu al unei procuri este lesne de stabilit, la fel cum este, de altfel, și pentru un student în științe juridice: bunul a cărui înstrăinare se urmărește este sau nu identificat în conținutul procurii. Nu are nicio relevanță cât de lungă era procura, dacă respecta un anumit model sau nu. Contradicțiile și frânturile de logică din declarația inculpatei sunt determinate, în aprecierea instanței, de încercările acesteia de a explica ceva ce nu poate fi explicat, anume că, în calitate de notar public, a autentificat un contract de vânzare-cumpărare cu vânzătorul reprezentat de un mandatar cu o procură care, în mod vădit, nu avea caracter special”, au arătat magistrații.

Ce despăgubiri s-au acordat?

Aceștia au subliniat, ironic, că noțiunile necesare stabilirii caracterului special al unei procuri sunt învățate de studenții la Drept în anul III. Aprecierea acestora a fost susținută de altfel și de alți doi notari, chemați ca martori în instanță.

• Citiți și: Un avocat, un notar și un intermediar în tranzacții cu terenuri, sub control judiciar

O expertiză efectuată în timpul procesului a stabilit valoarea prezentă a terenului la 249.750 euro. Această sumă va trebui plătită de inculpați Mariei R., ca despăgubiri. La aceasta se vor adăuga 187.300 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință asupra terenului după 2018 și 3.000 euro, ca daune morale. Cheltuielile de judecată ale Mariei R., în sumă de 970 dolari australieni, 23.059 euro și 24.500 lei vor trebui și ele achitate de inculpați. Executarea silită a lui Scurtu va reprezenta o problemă, acesta fiind stabilit într-o localitate din sudul Austriei. Și în timpul procesului, a fost reprezentat de un avocat din oficiu, plătit de stat. Decizia Curții de Apel nu este definitivă, ea putând fi contestată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Publicitate și alte recomandări video