Va fi a treia ediție olimpică de vară găzduită de Orașul Lumină, după cele din 1900 și 1924. Prima, care a succedat renașterii Jocurilor, petrecută cu patru ani în urmă la Atena, a fost atribuită capitalei franceze în memoria restauratorului, baronul Pierre de Coubertin. A doua a durat aproape un an, cu largi pauze, pentru că, după moda timpurilor, Jocurile au fost remorcate de expoziții internaționale, foarte apreciate pe atunci. La Paris în 1924, a debutat și România, cu rugbiști, fotbaliști, tiriști, tenismeni, ba chiar a obținut un bronz prin echipa națională de rugby. O medalie nu prea glorioasă, din moment ce au fost înscrise doar trei echipe, iar România a fost învinsă sever de Franța și SUA, dar memorabilă prin efortul acestui grup entuziasm și prin aprecierea măgulitoare a gazdelor, care au considerat, pe bună dreptate, că România a salvat turneul olimpic de rugby. Ceea ce, oricât de rizibil ar părea, era perfect adevărat.

O festivitate cum n-a văzut Parisul

Și nu numai Parisul, ci chiar întreaga planetă. Fiindcă ceremonia care va deschide Jocurile și va începe vineri 26 iulie, nu va avea loc pe stadion, ci pe cheiurile și chiar apa Senei. Pe maluri se va produce partea artistică a festivitâții, la care organizatorii promit surprize, iar tradiționala defilare a delegațiilor, va avea loc pe apa Senei, în 85 de bărci, care vor porni de la Podul Austerlitz și vor avea punct de destinație Grădinile Trocadero, în vecinătatea Turnului Eiffel, acolo unde vor urma restul tradițiilor: arborarea drapelului olimpic, intonarea imnului olimpic, rostirea jurământului olimpic și bineînțeles, aprinderea flăcării olimpice,. Ca de obicei, organizatorii nu dezvăluie numele ultimilor purtători ai torței, dar se aude că vor fi două nume din lumea fotbalului; eterna legendă Zinédine Zidane și  candidatul la legendă, Kylian Mbappé.

• Citiți și: Cristian Măcelaru va dirija Orchestra Naţională a Franţei la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris

România va contribui și ea la ineditul festivității de deschidere, fiindcă portdrapelele delegației vor fi doi canotori legați prin cununie, Ionela și Marius Cozmiuc, cei doi fiind primul cuplu de acest gen din istoria ceremoniilor inaugurale.

Trebuie menționat că turneul olimpic de fotbal a debutat deja miercuri, iar joi s-au disputat în avans meciuri de handbal, rugby în 7 dar și calificări la tir cu arcul.

Americanii la putere

SUA domină cu autoritate clasamentul istoric al medaliilor cucerite la Jocurile Olimpice de vară. Cu un total de 2.655 de medalii, 1.070 dintre ele de aur, 841 de argint şi 744 de bronz, SUA se află în fruntea acestei ierarhii, devansând un stat care nu mai există în prezent, Uniunea Sovietică, care ocupă locul secund cu 1.010 medalii (395 de aur, 319 de argint şi 296 de bronz). Pe poziţia a treia se află Marea Britanie, cu 930 de medalii (292-323-315). m România a cucerit 308 medalii în istoria participărilor sale la Jocurile Olimpice de vară, 90 dintre ele de aur, 97 de argint şi 121 de bronz, ocupând poziţia a 17-a.

Bilanț olimpic românesc

Prima medalie a fost luată, așa cum s-a mai menționat, de rugbiști, în 1924, prima medalie de argint a fost cucerită de călărețul Henri Rang (Berlin 1936) în proba individuală de  dresaj, iar primul titlu olimpic românesc a venit în 1952, la Helsinki, de la țintașul Iosif Sârbu.

Scriptic, cel mai bun bilanț al României a fost la JO din 1984 (Los Angeles) când tricolorii au cucerit 53 de medalii (20 aur, 16 argint, 17 bronz), dar boicotul acestei ediții de câtre majoritatea țărilor comuniste (în afara României, Iugoslaviei și Chinei), care obțineau obișnuit în jur de o treime din trofee, ne îndeamnă să privim cu discreție acest rezultat, cu toată stima pentru sportivi ca Ecaterina Szabo, Maricica Puică, Elisabeta Lipă, Ivan Patziaichin ș.c.l La fel și Olimpiada anterioară (Moscova 1980), boicotată de puteri ca SUA și Germania de Vest unde România a avut 25 de medalii (6-6-13). Cu aceste excepții, cel mai bun bilanț olimpic românesc s-a înregistrat în 2000, la Sydney, cu 26 de medalii (11-6-9). De fapt, în 1976 la Montreal, totalul a fost un pic superior: 27 de medalii, dar dintre acestea, doar patru au fost de aur: cele trei ale gimnastei Nadia Comăneci (individual, paralele, și bârnă) și cea a caiacistului Vasile Dîba.

Citiți și: Recomandări ale Ministerului de Interne pentru spectatorii români care merg la Jocurile Olimpice de la Paris

De la Sydney 2000, prestația olimpică tricoloră a fost în cădere liberă: 19 (8-5-6) la Atena 2004, 9 (4-1-4) la Beijing 2008, 7 (2-4-1) la Londra 2012, 4 (1-1-2) Rio De Janeiro 2016, 4 (1-3-0) la Tokyo 2020. Doar bilanțul ultimei olimpiade arată o creștere minusculă. Ultimele titluri olimpice românești au fost cucerite de echipa feminină de spadă (Ana Maria Brânză, Loredana Dinu, Simona Gherman, Simona Pop) în 2016 și canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș (2020), prezente și acum, la Paris

Ca participare românească, cea mai numeroasă a fost la Moscova ăn 1980 (228 de sportivi), la ultimele ediție numărul de participanți stabilizându-se la cife în jur de 100; 108 (2004), 102 (2008), 103 (2012),97 (2016), 101 (2021). La Paris 2024 vor fi 107 sportivi români, un număr care n-a fost depășit din 2004!

Pe sporturi, gimnastica este cel mai performant sport, cu 72 de medalii (25-21-26), urmată de canotaj 41 (20-12-19) și atletism 35 (11-14-10). Individual, Nadia Comăneci a cucerit nouă medalii olimpice la două ediții (5-3-1), iar canotoarea Elisabeta Lipă, opt (5-2-1) la șase ediți (1984—2004).

Cinci speranțe la medalii la Jocurile Olimpice 2024

Toate prognozele, inclusiv cele din interior, susțin că delegația României va avea un bilanț superior celui înregistrat la ultimele două ediții, în special la numărul de medalii., Vă prezentăm cinci dintre cele mai mari speranțe ale sportului românesc la Paris, din cinci discipline diferite, fără a a avea pretenția la o alegere exhaustivă.

• David Popovici (înot, 19 ani). ”Steaua lui David” a început să răsară încă de la ediția trecută, când la 16 ani, înotătorul bucureștean preăgit de Adrian Rădulescu a plecat cu speranțe de medalii olimpice. A fost dublu finalist la Tokyo, locul IV la 200 m liber, la două sutimi (!) de podium, și VII la 100 m.În anul următor a devenit campion european și mondial pe cele două distanțe, iar la finala europeană de la Roma a doborât recordul mondial la 100 m liber, care aparținea de 13 ani brazilianului Cesar Cielo, David devenind primul înotător european din istorie care a coborât sub 47 de secunde (46,86 s) în ”proba regină” și depășind cu cinci sutimi vechea performanță a sud-americanului,. După un an în care a acordat mai puțină atenție competiției, David a revenit puternic în anul olimpic, a câștigat ambele titluri europene. Și chiar dacă a pierdut recordul mondial al sutei, depășit cu șase sutimi de chinezul Pan  Zhanle,  David este considerat mare favorit într-o cursă în care mai contează australianul Kyle Chalmers americanul Jack Alexy, canadianul Joshua Liendo și vechii săi rivali de pe continent, francezul Maxime Grousset și italianul Alessandro Miressi. Specialiștii îl consideră pe David cu șanse mai mari la 200 m liber, unde recordul mondial (1:42,00) al germanului Greg Biedermann a împlinit 15 ani și unde mai plutește imaginea marelui Michael Phelps. David a înotat la europene 1;43,13 și îl are ca principal rival pe coreeanul Hwang Sunwoo (1;44,40)
• Ancuța Bodnar-Simona Radiș (canotaj, 2 vâsle). Ancuța (26 de ani, din Vatra Moldoviței) și Simona (25 de ani, din Botoșani) sunt campioanele olimpice en-titre și de la Jocurile Olimpice precedente și au fost neînvinse până în acest an, la Szeged, când au fost depășite în finala europeană de echipajul  german. Este de la sine înțeles că fetele noastre doresc revanșa. În  țintarul actual al alcătuirii echipajelor, Simona face parte și din barca de 8+1, căreia mulți specialiști îi acordă foarte mari șanse la medalia de aur, chiar mai mari decât la 2 vâsle. Este de remarcat și revenirea bărcii de categorie ușoară Gianina Van Groningen-Maria Cozmiuc, prezentă la JO din 2016, șanse la medalii având și echipajele masculine de 2 vâsle, 2 rame și 8+1.
• Cătălin Chirilă (canoe simplu 1000 m, 26 de ani). Debutant la Jocurile Olimpice, tulceanul este campion mondial la ultimele două ediții, iar în acest an a câștigat al doilea titlu european după cel din 2022. A copilărit la Sarichiol și este considerat urmașul comunității rușilor lipoveni din Deltă, care cu ani în urmă făcea din România forța numărul 1 în kaiac și canoe.
• Loredana Toma (haltere,74 kg). Botoșăneanca de 29 de ani ar fi fost prima favorită și la Tokyo acum trei ani, dar România a fost suspendată de către Federația Internațională din cauza numeroaselor cazuri de dopaj depistate, sub oblăduirea unui fost mare sportiv al cărui nume nu are sens să-l amintim. Loredana a fost ”curată” sub acest aspect (a fost, totuși și ea, depistată poziitiv în 2014 dar și-a ispășit pedeapsa). În 2021, chiar, ar fi fost mai mare favorită la titlul olimpic decât acum, dar după ce sportul ridicării greutăților din România și-a făcut reintrarea, ea s-a dovedit din nou de neînvins.Are două titluri mondiale la total olimpic(în 2017 la Annaheim și 2022 la Bogota) și șase titluri europene consecutive.
• Bernadette Szöcs (tenis de masă). Bernadette Cynthia, sau simplu, Bernie, are 29 de ani și este din Târgu Mureș. Puțină lume știe că, la 15 ani, frumoasa Bernie a fost la un pas de a părăsi România, dar nu pentru Ungaria, cum s-ar crede, ci pentru Norvegia, asta din cauza opacității autorităților de la București în materie de sprijinirea activității sportive. Dar a rămas și a obținut trei titluri europene cu echipa României. În acest moment, Bernadette ocupă locul VIII în rankingul mondial al probei de simplu și primul loc în topul european. Totuși, din cauza supremației asiatice copleșitoare, obiectivul ei de a veni cu medalie de la Paris este greu de atins. Și la simplu și la dublu mixt, cu partenerul ei Ovidiu Ionescu, ca să nu mai vorbim de echipe. Dar ambiția lui Bernie, care are rezidență în Germania și este legitimată la un club din India, este nemăsurată.

Alți sportivi români de care ne putem lega speranțe sunt Lăcrămioara Perijoc (57 kg) și gimnasta Sabrina Voinea-Maneca, la sol sau bârnă.,

 

Publicitate și alte recomandări video