Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Judeţul furat

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

Naţiunea română va rămâne doar un vis.

Fiindcă peste doar câteva zile aniversăm 102 ani de la Marea Unire, îmi revine în minte o întrebare firească: de ce a eşuat atât de dramatic proiectul României Mari? Nu am în vedere doar pierderile teritoriale ulterioare (Basarabia, Herţa, Bucovina de Nord şi Cadrilaterul), ci mai ales dezastrele politice consecutive întruchipate în lungul şir de dictaturi de după 1918. De la semidictatura Brătienilor (Ion I. C. Brătianu era poreclit chiar dictatorul), până la dictatura interlopilor, de azi.

Puţinele răspunsuri la această chestiune nu m-au satisfăcut. Fie sunt incomplete: corupţia clasei politice, de pildă, nu-mi transmite ceva esenţial. Fie sunt formulate prea general: programul paşoptist s-a dovedit depăşit de vremuri! Mai degrabă, rezonez la ideile lui Constantin Rădulescu-Motru, cel care (prin 1920), după ce vorbea despre neamul românesc (neamul fiind o proiecţie în timp a unei populaţii, o iluzorie căutare a unui strămoş comun), despre poporul român (poporul reprezentând o proiecţie în spaţiu, ce presupune existenţa unei ţări; de aceea avem un neam ţigănesc, dar nu şi un popor ţigănesc), ajungea şi la semnificaţia naţiunii (române).

În pofida înflăcăratelor declaraţii ale boierilor unionişti de la 1859 - „Unirea (principatelor) naţiunea a făcut-o!” - Motru era convins că nici atunci şi nici măcar în 1918 nu va fi existat încă o naţiune română. Naţiunea ar încorpora neamul, poporul, ţara, urcând pe o treaptă conceptuală superioară, unde majoritatea cetăţenilor statului acţionează solidar întru împlinirea unui ţel. Oamenii au încredere unii în alţii, în capacitatea guvernului de a identifica un bine general, dar mai ales în puterea lor comună de a depăşi orice obstacol ce ar sta în calea propăşirii. Motru argumenta că românii nu au atins această etapă a desăvârşirii şi că în următoarele decenii trebuia să aibă loc naşterea şi consolidarea naţiunii române.

Ca să fim drepţi, unele eforturi s-au făcut, dar rezultatele au fost nesemnificative. Prin reforma agricolă, multe proprietăţi funciare de succes erau fărămiţate şi chiar desfiinţate, ţăranii săraci primind pământ, încurajări, dar nu şi utilaje. După un timp relativ scurt, banca îi sechestra terenul lui nea Ion, care se reîntoarcea înciudat la viaţa lui mizerabilă, dominată de o liotă de copii (dintre care jumătate mureau până la majorat), beţie, superstiţii şi o irepresibilă lene. Prin reforma electorală ce impunea votul universal (doar pentru bărbaţi), disputele politice se transferau periculos în mediul rural, unde sătenii (peste 90%, analfabeţi!) primeau încă un motiv să se încaiere la cârciumă. Cât priveşte reforma administrativă, exact ca astăzi, mai marii timpului acceptau şi lăudau specificul zonal, dar condamnau descentralizarea teritorială fiindcă ar fi creat poli străini de putere. Tipărirea în Ungaria şi difuzarea în întreaga Europă de după Marele Război a unui superb album cu monumentele Transilvaniei, construite de germani şi maghiari, ce se încheia cu poza unei gloate de ţigani jerpeliţi, oploşiţi lângă un bordei dărăpănat, cu menţiunea „Ei sunt noii cuceritori ai Ardealului!”, revoltase, dar şi speriase administraţia românească.

O administraţie care, la finele anului 1918 şi începutul lui 1919, profitând de haosul de după război, de sprijinul puternicei Franţe, dar şi de slăbiciunile vecinilor, trimisese armata în toate provinciile ce trebuiau să se regăsească în România Mare. De fapt, la un moment dat, la solicitarea francezilor, soldaţii noştri vor înăbuşi inclusiv revoluţia bolşevică de la Budapesta.

Ciudat, dar şi oarecum grăitor pentru ceea ce va caracteriza noua clasă de politicieni ce se va chivernisi după Unire, în acele împrejurări confuze, România deja Mare va ciordi un întreg judeţ din Ungaria - Bichiş, cu capitala la Jula (Giula/Gyula). Deşi alegerile parlamentare de aici vor fi evident câştigate de români, în cele din urmă vom returna ţinutul (populat zdrobitor de maghiari) Ungariei.

În plin entuziasm al Unirii, politicienii s-au gândit prea puţin cum să reducă mortalitatea, analfabetismul şi sărăcia românilor, dar nu au ezitat să mai fure ceva. Şi apoi să tot fure câte ceva. Şi te mai întrebi de ce poporul nu va mai avea încredere nici cât negrul (am voie să utilizez cuvântul?) de sub unghie în conducătorii săi. Culmea este că, târâş-grăpiş, România va începe să capete, în pofida crizelor economice multiple, un chip tot mai european. Apariţia naţiunii române părea să devină posibilă. Urma un alt miracol istoric? Din păcate, înainte ca această nouă minune să se întâmple, la est de civilizaţia europeană, tratat cu silă sau indiferenţă de multă lume, duşmanul natural al României (l-am citat pe Pamfil Şericaru), pregătea şi declanşa răzbunarea. Peste doar o generaţie, mujicii sovietici vor deveni noii cuceritori ai Moldovei, Ardealului şi Ţării Româneşti! Naţiunea română va rămâne doar un vis.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri