Antreprenoriatul reprezintă un motor esențial al dezvoltării economice, prin rolul său în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și diversificarea mediului de afaceri. În România, interesul pentru dimensiunea de gen a antreprenoriatului a crescut în ultimii ani, pe fondul preocupărilor europene privind echitatea de șanse și valorificarea potențialului economic al femeilor.

Emanciparea femeilor se reflectă nu doar în accesul mai larg la educație și participarea pe piața muncii, ci și în creșterea vizibilității lor în sfera antreprenoriatului. Alegerea de a conduce o afacere sau de a-și asuma rolul de „patron” constituie o formă de autonomie economică și socială, prin care femeile depășesc limitele tradiționale impuse de societate și contribuie activ la dezvoltarea comunităților.

După 1990, tranziția către economia de piață a creat oportunități noi

Istoria antreprenoriatului feminin în România arată că această implicare nu este un fenomen recent, ci rezultatul unor evoluții sociale și economice complexe. În perioada interbelică, femeile au început să se implice activ în inițiative economice, iar implicarea lor în viața publică și educațională a pregătit terenul pentru dezvoltarea ulterioară a afacerilor conduse de femei. După 1990, tranziția către economia de piață a creat oportunități noi, iar numărul femeilor antreprenor a crescut constant, contribuind semnificativ la PIB-ul național și la diversificarea mediului de afaceri.

Cele mai relevante date la nivel european privind antreprenoriatul și implicarea femeilor sunt cele legate de funcțiile de management, managerii putând fi atât simpli administratori angajați, cât și antreprenori. La nivelul Uniunii Europene, în 2024, aproximativ 3,8 milioane de femei ocupau astfel de poziții, reprezentând 35,1% din totalul managerilor, raportul pe sexe fiind de 0,5 în favoarea bărbaților. Suedia se remarca prin cea mai ridicată pondere de femei manageri, cu 44,9%, în timp ce Cipru înregistra cel mai scăzut procent, de 25,3%.

România se situa pe locul 18 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu un procent de 33,9% femei în poziții de management și un raport între sexe de 0,5, identic cu cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene.

Deși ponderea femeilor manager nu depășea pragul de 50% la nivelul României, aceasta a înregistrat în ultimii ani o tendință ascendentă timidă, dar constantă. Dacă nu vor interveni modificări semnificative în structura antreprenoriatului feminin, această creștere este de așteptat să continue și în anii următori.

Ponderea femeilor manageri la nivelul Uniunii Europene la nivelul anilor 2015 și 2024. (sursa datelor: Eurostat 2025)

La nivel național, datele recensământului populației și locuințelor oferă o imagine mai detaliată a antreprenoriatului feminin, din perspectiva numărului de patroni. În 2021, România număra 101.712 antreprenori, dintre care 37.950 erau femei, reprezentând 37,3% din total, în timp ce bărbații erau 63.762, adică 62,7%.

Din perspectiva geografică, la nivelul județelor României se conturau disparități semnificative în distribuția antreprenorilor femei. Cel mai mare număr de femei antreprenor se înregistra în capitala București, cu 7.691 de femei implicate în afaceri cu statut de patron, urmat de județul Ilfov, cu 2.220, situație explicabilă prin dinamica economică și oportunitățile concentrate în aceste zone. În ceea ce privește proporția femeilor antreprenor, Bucureștiul înregistra valoarea de 42,8%, ocupând locul al doilea la nivel național.

Iașul, în fața Clujului și Timișului

În județul Iași, raportul dintre sexe se apropie de 1, semnalând un echilibru relativ între bărbați și femei în mediul antreprenorial și un context favorabil dezvoltării inițiativelor economice conduse de femei.

Continuând clasamentul județean al antreprenoriatului feminin, după București, Ilfov și Iași, următoarele județe în ceea ce privește numărul de femei implicate în afaceri sunt Cluj, cu 1.884 de antreprenoare, Timiș, cu 1.451, Constanța, cu 1.429, Prahova, cu 1.217, și Argeș, cu 1.153. Aceste județe reflectă centre economice dinamice, în care infrastructura și oportunitățile de afaceri susțin inițiativa feminină. La polul opus, se situau județele cu cel mai redus număr de femei antreprenor: Tulcea, cu 230, Mehedinți, cu 269, Giurgiu, cu 274, și Teleorman, cu 276, evidențiind disparități teritoriale semnificative și provocările specifice regiunilor mai puțin dezvoltate economic.

Dincolo de valorile absolute ale numărului de antreprenoare, se observă județe în care ponderea femeilor în antreprenoriat este semnificativ ridicată. Astfel, Gorj înregistrează 41,7%, Brăila 41,1%, Dolj 38,8%, Hunedoara 38,2%, iar Constanța 37,9%. La polul opus, cele mai scăzute procente erau înregistrate de județele Covasna, cu 29,3%, Satu Mare 29,9%, Harghita 30,5% și Sălaj 30,9%, evidențiind disparități regionale nu doar în numărul total de antreprenori, ci și în echilibrul de gen în mediul de afaceri.

Antreprenoriatul feminin este analizat în literatura de specialitate prin conceptul de capital de gen, care evidențiază modul în care diferențele de roluri și oportunități între femei și bărbați se reflectă în economie. Studiile arată că implicarea femeilor în afaceri nu are doar efecte economice, ci și efecte sociale și culturale, prin diversificarea modelelor de leadership, orientarea către responsabilitate socială și dezvoltarea unor rețele comunitare. În plus, conform teoriilor privind dezvoltarea regională, regiunile cu un echilibru mai bun de gen în mediul antreprenorial tind să fie mai dinamice și mai reziliente la schimbările economice.

Cât de mult contează climatul social și educațional?

Datele pentru România confirmă aceste abordări: deși disparitățile regionale sunt evidente, județul Iași se remarcă drept un lider al echilibrului de gen, cu o pondere apropiată între antreprenorii femei și bărbați. Această particularitate arată că dezvoltarea antreprenorială nu depinde exclusiv de resurse economice brute, ci și de climatul social și educațional, de rețelele locale de sprijin și de deschiderea culturală către inițiativele feminine.

Astfel, dincolo de cifre, antreprenoriatul feminin trebuie înțeles ca o resursă strategică pentru economia românească. Susținerea femeilor în afaceri nu este doar o chestiune de echitate de gen, ci o investiție în inovație, competitivitate și coeziune socială. Iașiul oferă un exemplu de bună practică, iar replicarea acestui model la nivel național ar putea accelera transformarea României într-o economie mai echilibrată și mai competitivă.

Distribuția spațială a antreprenorilor de sex feminin în România, 2021 (sursa datelor: Recensământul Populației și Locuințelor 2021)

Distribuția spațială a antreprenorilor pe sexe la nivelul județelor României, 2021 (sursa datelor: Recensământul Populației și Locuințelor 2021)

Publicitate și alte recomandări video