Deschiderea cărţilor funciare este gratuită pentru cetăţeni, fondurile necesare fiind asigurate din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru. În anul 2022, fiecare UAT eligibil poate primi până la 160.000 de lei pentru înregistrarea proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Pentru a beneficia de fondurile alocate de ANCPI, UAT-urile care au semnat contracte de finanţare cu OCPI Iaşi trebuie să găsească prestatori în termen de 60 de zile de la data închierii contractului de finanţare. ANCPI va efectua plăţile către primării după deschiderea cărţilor funciare aferente imobilelor recepţionate, se arată într-un comunicat transmis de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi. De ce ar fi interesaţi cetăţenii să îşi înscrie proprietăţile în evidenţele de cadastru şi carte funciară?

“Nu este obligatorie înscrierea, dar persoanele fără carte funciară nu îşi pot vinde proprietăţile, nu le pot ipoteca, nu pot să edifice o construcţie, să dezmembreze un teren. Şi nu pot face construcţii cu fonduri europene pe proprietăţi care nu sunt intabulate”, a explicat Giuliano Popa, purtătorul de cuvânt al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi. În prezent, din totalul de 98 de Unităţi Administrative Teritoriale din judeţul Iaşi, în 65 de localităţi se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în cadrul PNCCF, atât la nivel de UAT, cât şi pe sectoare cadastrale. Dintre acestea, 72 de UAT-uri au fost eligibile pentru fonduri, din care 71 vor primi banii.

“A 72-a unitate administrativ teritorială eligibilă era Valea Lupului, o comună micuţă, care nu mai are teren extravilan şi unde oamenii şi-au deschis singuri carte funciară. Celelelate comune, până la totalul de 98, nu au solicitat fonduri pentru înscrierea proprietăţilor în evidenţele de cadastru şi carte funciară”, a mai declarat Giuliano Popa.  Prin „imobil”, specialiştii în cadastru se referă la terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic. Iar “sectorul cadastral” este unitatea de suprafaţă, delimitată de elemente liniare stabile în timp – şosele, ape, canale, diguri, căi ferate etc. Cu un număr de 63 de mii de imobile, Iaşul se află pe locul 25 din 41 de judeţe la numărul de imobile înscrise în ultimii cinci ani, prin înregistrarea sistematică de la Agenţia Naţională de Cadastru.

O confirmă şi reprezentantul Oficiului de Cadastru Iaşi, Giuliano Popa: “Suntem undeva pe la mijloc. Cauzele: primarii nu se prea implică. Şi nici prestatorii nu se prea implică, pentru că preferă proiecte mai uşoare, posibilităţi mai facile de a câştiga bani. Cadastrul sistematic reprezintă un punct de renaştere al cadastrului, pentru că se bazează pe publicitate prin afişare. Astfel încât, toţi cei interesaţi vor şti că la ei în comună se va face sistematizarea, lumea să se prezinte cu actele de proprietate sau să conteste acolo unde sunt inexactităţi. Important e ca şi omul să comunice, dar şi instanţele. În cazul unor imobile aflate în litigiu, noi ţinem cont de bazele de date pe care le avem, dar facem un apel şi la celelalte instituţii publice, din justiţie, la primării, la oameni, să participe pentru înscrierea corectă a imobilelor în oficiul de cadastru. Intenţia este de a parcela tot, de a face un puzzel complet pe sectorul cadastral respectiv. În centrul puzzel-ului este imobilul. Întai se înscrie, apoi este un termen de un an pentru corecţii, clarificări, lămuriri pe acea carte funciară”.

Programului naţional de cadastru şi carte funciară are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetăţeni, a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri) din România în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Programul este finanţat din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru (peste patru miliarde de lei), din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 (aproximativ 313 milioane de euro), dar şi din bugetul local al primăriilor.