Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Justificate exigenţe ieşene

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Iaşul nostru nu este un oraş ca atâtea altele din România, şi ele reşedinţe ale forurilor de conducere şi administraţie de nivel judeţean. E unul dintre cele doar câteva mari centre, proeminente nu numai istoric, piloni ai culturii naţionale şi atenţia care i se cuvine (proiecte de anvergură, alocare de resurse, aleşi care să-l reprezinte cu competenţă şi demnitate) nu poate fi lăsată la voia întâmplării, nici a vreunor puseuri de „bunăvoinţă” venind „de la vârf” către (pe tipare de un anume centralism rigid şi infatuare) nivelul „inferior”, cel de la bază, sau cu un  eufemism chipurile „geografic”: „din teritoriu”. 

Din păcate, Moldova noastră are, în ochii unora, o nedreaptă (dar nu şi cu totul inexplicabilă) „imagine” asociată cu resemnarea şi nu Mioriţa e de vină pentru asta, ci alţii, mai de pe pământul realului în care trăim.

Suntem în plină campanie electorală, alegerile (locale, deocamdată) bat la uşă. Îi întreabă cineva pe candidaţi ce proiecte culturale majore, pe măsura Iaşului, au în vedere, ce anume îi propun şi îi promit ei alegătorului la acest capitol-cheie, crucial în competiţia şi emulaţia creaţiei de „bunuri simbolice”, de valori perene „pentru minte, inimă şi literatură”, cum Cetatea fostă „de scaun” a Moldovei şi Capitală Culturală a Ţării a dat şi e în stare să dea mereu? Proiecte, nu vagi şi diluate generalităţi adormitoare, mici „găselniţe” bune doar să facă, pe moment, „impresie”. Idei realmente de anvergură şi de stabilă perspectivă, nu multe, nu puzderie de mărunte „manifestări” înecate în cenuşiul rutinei şi al lipsei de ecou. Dimpotrivă, proiecte mari, apte de o autentică participare şi audienţă internaţională, lansate cu îndrăzneală, inteligenţă şi vigoare, capabile să convingă, prin viziunea şi calitatea lor, alocarea resurselor apte să le susţină şi să le consolideze, în timp, prestigiul, amploarea, recunoaşterea.

Avem deja câteva astfel de reuşite de excepţie. Festivaluri: de literatură şi traduceri, de poezie, ambele - internationale, un Festival , de asemenea, de prim-plan, de teatru pentru publicul tânăr (FITPTI), de o largă participare internatională, un altul al muzicii româneşti contemporane… Dar sunt ele destul în raport cu potenţialul şi autoexigentele Iaşului? Nu sunt, cum s-a văzut în competiţia pentru desemnarea Capitalei culturale europene pentru 2021. Centrele care aspiră temeinic la o asemenea recunoaştere, de talie continentală (implicit şi mondială), nu pot depune candidaturi credibile fără argumente şi atuuri substanţiale testate, şi validate în timp. Aşa că viitorii aleşi şi „echipele” lor (nu numai de consilieri)  trebuie să se înarmeze cu idei, competenţe şi energii în stare de astfel de performanţe de azi, pe măsura unui trecut căruia nu-i urmează vreo tihnită complacere în pedestra rutină, ci veritabile îndrăzneli şi emulaţie creativă, nu clivaje.

De ce n-ar fi folosite unele înfrăţiri (jumellages) cu centre culturale străine pentru astfel de proiecte? De ce s-a stins prematur FIE, Festivalul Internaţional al Educaţiei, atât de potrivit vocaţiei Iaşului? De ce nu avem o Facultate de Film la UAGE? Se pot bănui răspunsurile-„scuză”: nu sunt resurse, nu ni se aprobă etc. Şi tocmai asta e, cine nu îndrăzneşte, nu mişcă, nu „se bate” cerând, argumentat, statutul ce i se cuvine, va fi mereu respins, marginalizat. Calea nu e asta, nu „scâncete”, nici dosnice linguşiri sau tupeul agresiv, ci demnitate inteligent „bătăioasă”, echipă solidară, în stare să dovedească (fapte şi rezultate) ataşamentul activ (nu doar „declarat”) pentru valorile şi potenţialul de creativitate al Iaşului nostru: mai presus de afilierea de partid.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru  Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri