Cum poți construi ilegal o casă la Iași iar Primăria să fie obligată să o înregistreze ca legală? Epopeea judiciară a unei familii din Țicău

O zonă cu alunecări de teren

În 2004, Oana și Daniel O. au cumpărat un teren de 505 mp pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea, o uliță din Țicău, spre pârâul Cacaina. După scurt timp, au solicitat Primăriei eliberarea unui certificat de urbanism pentru construirea unei anexe din materiale ușoare. Au trecut aproape doi ani până ce municipalitatea și-a dat acceptul. În 2006, cei doi au solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism, de această dată pentru construirea unei case. Solicitarea a fost respinsă. Țicăul este considerat o zonă supusă riscului alunecărilor de teren, fiind permise doar lucrări de consolidare a terenului, reparații ale unor construcții existente și amplasarea de construcții provizorii, fără fundații masive. O nouă cerere, cu același obiect, a fost și ea respinsă. Până la urmă, și-au construit casa fără să-și mai bată capul cu legalitatea, lucrarea fiind terminată în 2007.

Două procese paralele

Deși locuința, formată din parter și mansardă, nu fusese construită cu autorizație, cei doi nu au avut probleme cu branșarea la rețeaua de apă și la cea de electricitate. Nici Primăria nu a făcut mofturi când a fost vorba să încaseze impozitele.

În 2020 însă, în urma unui control al Poliției Locale, au fost somați să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire, în caz contrar riscând demolarea locuinței. Termenul de șase luni acordat de Poliția Locală era unul imposibil de respectat, dar Oana și Daniel O. au început să alerge după hârtii. Între timp, au fost dați în judecată, Primăria cerând desființarea construcției nelegale. În octombrie 2022, pe când procesul se afla încă în derulare, cei doi au depus o nouă cerere de emitere a certificatului de urbanism, însoțită de toate actele trebuincioase, de la proiect, raport de expertiză terhnică sau memoriu tehnic, pentru la memoriul de arhitectură și schițele aferente. Cererea a fost respinsă, pentru că nu exista și un plan urbanistic zonal. Actul nu ar fi fost necesar, dacă Iașul ar fi avut un Plan Urbanistic General. Acesta însă a expirat în 2009, iar municipalitatea nu l-a actualizat nici până azi. În paralel cu procesul prin care Primăria cerea demolarea casei, a început un al doilea, în care familia O. cerea obligarea municipalității la eliberarea certificatului de edificare a casei. O confirmare post-factum a construirii ei.

Un termen de recomandare

Judecătoria a dat câștig de cauză Primăriei în primul proces, instanța dispunând demolarea casei construite fără autorizație. În celălalt proces însă, Tribunalul a apreciat că toate condițiile fundamentale și cele relative la încadrarea în reglementările de urbanism erau îndeplinite, așa că se impunea eliberarea certificatului de atestare a edificării casei. Această nouă hotărâre avea să se dovedească decisivă. Prima sentință fusese atacată de familia O. pe o cale extraordinară, contestația în anulare. Ea fusese admisă în principiu, ceea ce obliga Tribunalul să rejudece apelul. Iar aici intervenea sentința prin care familia O. obținuse certificatul de edificare. Practic, acesta atesta că între timp fusese îndeplinită condiția impusă de Poliția Locală în 2020, de intrare în legalitate a construcției. Termenul de șase luni fusese depășit de mult, dar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție luată într-un recurs în interesul legii a stabilit în 2021, că el este doar un termen de recomandare, depășirea sa nefiind sancționabilă.

Ce au hotărât în final judecătorii

Magistrații Tribunalului, care au reanalizat apelul la primul proces și-au exprimat dubiile cu privire la corectitudinea sentinței prin care soții O. obținuseră certificatul de edificare. Era însă vorba de o hotărâre rămasă definitivă și erau obligați să o respecte. „Instanţa de apel care soluţionează prezenta contestaţie în anulare nu este în măsură să analizeze justeţea soluţiei pronunţate prin sentinţa civilă nr.##/c.a./05.02.2024 (observând doar că în speţă nu pare a fi incidentă ipoteza în care termenul de prescripţie nu mai permite aplicarea sancţiunilor, de vreme ce o astfel de sancţiune fusese aplicată), însă este obligată să o respecte, ceea ce presupune, în prezenta speţă, că nu poate menţine soluţia de admitere a acţiunii reclamanţilor. Pentru aceste motive, instanţa va admite apelul pârâţilor şi va schimba în tot sentinţa atacată, respingând acţiunea reclamanţilor”, au conchis judecătorii. Cererea Primăriei de demolare a casei de pe Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost respinsă definitiv, iar municipalitatea a rămas obligată să emită certificatul de atestare a construcției.

Publicitate și alte recomandări video