Kamala Harris versus Donald Trump – Ce spun sondajele și ce spune CTP

Cu toate acestea, cursa va fi foarte strânsă, după cum au arătat majoritatea sondajelor publicate în presa americană în ultimele săptămâni. După dezbaterea eşuată a lui Joe Biden cu Donald Trump, numeroase sondaje de opinie au măsurat şansele mai multor alţi potenţiali candidaţi democraţi, inclusiv ale vicepreşedintelui Kamala Harris, care este susţinută de preşedintele democrat.

Potrivit ABC News, Donald Trump o devansează net pe Kamala Harris, cu 46% faţă de 42% din intenţiile de vot, într-o medie a 37 de sondaje realizate. Totuşi, diferenţa se reduce pe baza ultimelor măsurători efectuate după dezbaterea lui Joe Biden cu Trump, care a precipitat parţial decizia acestuia de a se retrage. După cum relatează The Washington Post, pe baza mediei a 11 sondaje post-dezbatere, Trump o conduce pe Harris cu 1,5 puncte procentuale, faţă de 1,9 puncte procentuale în cazul lui Biden. Dacă este luat în considerare un al treilea candidat, cum ar fi independentul Robert Francis Kennedy Jr, diferenţa este şi mai mică, dar îl avantajează totuşi pe fostul preşedinte republican, întrucât acesta câştigă cu un punct – 48% faţă de 47% pentru actualul vicepreşedinte.

The New York Times notează că Kamala Harris ar putea obţine rezultate mai bune decât Joe Biden în unele state oscilante. În Virginia, vicepreşedinta ar mări diferenţa faţă de avantajul deja deţinut de Biden în sondajele de opinie. Harris ar putea obţine rezultate mai bune în rândul tinerilor alegători, al alegătorilor de culoare şi al femeilor. „Încă din aprilie, sondajele sugerau că Kamala Harris era mult în urma lui Joe Biden, dar ea a câştigat teren în sondajele recente”, notează cotidianul american.

În iulie, un sondaj Ipsos arăta că 70% dintre alegătorii simpatizanţi ai Partidului Democrat ar fi „mulţumiţi” dacă Joe Biden s-ar retrage în favoarea vicepreşedintelui său. În acelaşi sondaj, dacă ar avea de ales, 29% dintre aceştia ar alege-o pe Kamala Harris drept candidat, faţă de 7% pentru guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, şi 4% pentru Michelle Obama. Cu toate acestea, o mare parte dintre respondenţi au fost indecişi: 15% au declarat că sunt nehotărâţi şi 31% nu au răspuns la întrebare. Un alt sondaj Yougov pentru The Economist a arătat că 73% dintre susţinătorii democraţilor o preferă pe Kamala Harris pentru nominalizare. Ea este urmată de fostul militar şi secretar al transporturilor Pete Buttigieg cu 56% şi de Bernie Sanders cu 52%. Acesta din urmă, pe de altă parte, a atras cea mai mare dezaprobare.

Prin urmare, consensul rămâne fragil în jurul actualului vicepreşedinte. Cu toate acestea, recenta tentativă de asasinat asupra lui Donald Trump şi retragerea bruscă a lui Joe Biden, în ciuda aparentei încăpăţânări a echipei sale din ultimele săptămâni, ar putea schimba în mare măsură rezultatele sondajelor de opinie, care surprind opinia publică la un moment dat.

Comitetul Naţional Democrat se reuneşte miercuri pentru a stabili procedura de selecţie a unui nou candidat, în timp ce mai multe personalităţi ale partidului şi-au acordat deja sprijinul pentru Kamala Harris.

Preşedinţii Partidului Democrat din toate statele americane o susţin pe Kamala Harris

Preşedinţii Partidului Democrat din toate statele americane şi-au exprimat susţinerea faţă de vicepreşedinta SUA Kamala Harris pentru a fi noul candidat al partidului în alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie.

Liderii la nivel de state ai Partidului Democrat au organizat o teleconferinţă după ce Joe Biden a anunţat că se retrage din funcţia de candidat al partidului. „În urma anunţului preşedintelui Biden, membrii noştri s-au reunit imediat pentru a se uni în spatele candidatului care are un istoric de victorii în alegeri dificile şi care este un lider dovedit în problemele care contează pentru americani: drepturile reproductive, prevenirea violenţei armate, protecţia climei, reforma justiţiei şi reconstrucţia economiei”, a declarat Ken Martin, preşedintele Asociaţiei Comitetelor Democrate de Stat. „Acea persoană este vicepreşedintele nostru în exerciţiu Kamala Harris”, a adăugat el.

Mulţi democraţi au sprijinit-o rapid pe Harris să candideze la alegerile prezidenţiale din noiembrie împotriva lui Trump, dar unii membri puternici ai partidului, inclusiv fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, şi fostul preşedinte Barack Obama au rămas tăcuţi în această privinţă. Analiştii spun însă că cei doi influenţi democraţi nu ar arăta astfel că nu o sprijină pe Kamala Harris, ci vor să fie imparţiali şi să nu influenţeze votul din partid.

Kamala Harris nu are dreptul automat la delegaţii lui Biden, în calitate de vicepreşedinte al acestuia, însă susţinerea acestuia şi sprijinul explicit al multor figuri proeminente din partid înseamnă că există o şansă foarte mare ca ea să candideze fără opoziţie sau să fie o mare favorită chiar dacă cineva i se opune.

În favoarea ei este îngrijorarea establishmentului democrat cu privire la o afişare haotică în faţa publicului într-o luptă deschisă la Convenţie – alături de îngrijorarea că alegătorii de culoare şi femeile s-ar putea îndepărta de partid dacă lui Harris i s-ar refuza nominalizarea pe care unii consideră că a câştigat-o deja.

Duminică, o potenţială contracandidată, Gretchen Whitmer, guvernatoarea statului Michigan, a declarat rapid că nu va candida, iar un alt guvernator popular, Gavin Newsom din California, a declarat în repetate rânduri că nu va candida împotriva lui Harris. Ambii au sprijinit-o duminică seară, împreună cu peste 100 de alţi democraţi aleşi.

Efectul „Harris” pe bursele americane

Bursele internaţionale se confruntă cu efectul „Harris”, iar piaţa de capital reacţionează la retragerea lui Biden din cursa prezidenţială. Efectul „Harris” a determinat o creştere a indicilor bursieri americani la începutul săptămânii, după o scădere bruscă la sfârşitul săptămânii trecute, Bitcoin a scăzut cu peste 150 de dolari de la deschiderea târzie de duminică, iar dolarul american este în general mai slab, relevă o analiză a XTB, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale. Aceasta arată că 2024 va rămâne în istorie ca anul dramelor politice, ultimul episod din această „sagă” fiind retragerea lui Joe Biden din cursa pentru preşedinţia SUA, aspect care a început deja să producă efecte în piaţă.

Chiar şi în aceste condiţii, este prea devreme pentru a spune dacă „efectul Harris” va provoca o revenire a acţiunilor americane după scăderile puternice de săptămâna trecută, înregistrate în urma blocajului informatic mondial.

Democraţii au vegheat asupra unei creşteri economice puternice în SUA şi asupra unor niveluri record pentru acţiunile americane, în special pentru giganţii tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut şi deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale ţării. În numai 24 de ore, piaţa a trebuit să treacă de la o victorie clară pentru Trump şi pentru republicani, la o cursă electorală mai „nuanţată”, mai ales pentru că Harris pare să atragă votul independenţilor către democraţi.

Harris ar putea reduce cererea pentru acţiunile companiilor petroliere. Dacă Harris va fi confirmată drept candidata oficială a democraţilor, atunci istoricul său de vot ca vicepreşedinte şi senator al Californiei ar putea fi analizat în detaliu, spun analiştii. ”În egală măsură, va merita să urmărim acţiunile companiilor petroliere americane, deoarece Kamala Harris a fost considerată dură în ceea ce priveşte industria petrolului, fiind împotriva exploatării de şisturi şi fracturării hidraulice”, adaugă ei. Astfel, creşterea rapidă a popularităţii sale în doar 24 de ore ar putea avea un impact asupra sectorului energetic din SUA la începutul acestei săptămâni, punctează analiştii XTB.

CTP: „Cale de mijloc între cele două Americi nu mai există”

Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu crede că America se află în fața celei mai mari provocări din istoria ei, după retragerea din cursa prezidențială a lui Joe Biden. „Doamna Kamala Harris, vicepreședintele ales, este o femeie de origine asiatică, după mama indiancă, tatăl este negru din Jamaica, iar ea este femeie și căsătorită cu un evreu. Iată ce mix rasial și cultural reprezintă. Aș spune, vă rog să vă țineți respirația, că doamna Kamala Harris este un fel de Laura Codruța Kovesi a Americii” – spuneam în noiembrie 2020, la Digi 24, despre fostul procuror general al Californiei, acum candidatul democrat cu cele mai mari șanse de a intra în luptă cu D. Trump”, scrie CTP pe Facebook.

Jurnalistul crede că „provocarea adresată Americii este cea mai mare din istoria ei. Barack Obama e fiul unui negru. Hillary Clinton e femeie. Kamala Harris este ambele și, în plus, înseamnă și Asia și evreii. Biden a fost un președinte bazat pe valorile democrației, pe care le-a servit exemplar, dar, ca și Trump, e alb, anglo-saxon și bărbat, șocul a fost atenuat. Acum, practic, nu mai există plasă de siguranță pentru alegătorul american”.

Descrierea folosită de CTP la adresa lui Donald Trump e categorică: „de-o parte un misogin curvar, antiimigranți, antiavort, antijustiție, antidemocrație, proviolență și prominciună, infractor judecat și condamnat, dar aflat sub protecția unui Dumnezeu de campanie; de cealaltă, o fiică de imigranți, victimă în copilărie a segregației rasiale, un om al legii, o militantă împotriva pedepsei cu moartea și pentru drepturile minorităților defavorizate”. Concluzia lui CTP e și ea clară: „Butonul de contrast e la maximum, cale de mijloc între cele două Americi nu mai există”.

 

Publicitate și alte recomandări video