Una dintre cele mai lungi insolvenţe din istoria ţării este pe cale să-şi schimbe traiectoria, pentru a doua oară. Cauza combinatului Fortus se află după 11 ani tot pe rolul instanţelor de judecată, prima dată la Tribunalul Sindic din Iaşi, apoi, după prima strămutare, la Tribunalul din Tg. Mureş. Ultimele demersuri de dare în plată către anumiţi creditori dar şi alte aspecte ce ţin de procesul de justiţie, au determiant creditorul principal să ceară mutarea procesului în alt oraş din ţară. Conform Buletinului Procedurilor de Insolvenţă  nr. 136 din 5 ianuarie 2018, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a înaintat către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de strămutare a dosarului nr. 2291/99/2007 şi a tuturor dosarelor asociate acestuia, de pe rolul Tribunalului Specializat Mureş, la o instanţă de acelaşi grad.

De ce s-a ajuns aici

„Complexitatea acestei proceduri a generat o imensă presiune şi asupra judecătorului sindic de la Tribunalul Specializat Mureş, ce are spre soluţionare acest dosar. Această presiune a alterat, mai ales în ultima perioadă, modalitatea în care s-au derulat dezbaterile atât în procesul având ca obiect fondul reorganizării cât şi în dosarele asociate dosarului de fond. Astfel, au avut loc repetate încălcări ale principiilor desfăşurării procesului civil, cum ar fi principiul disponibilităţii părţilor, cât şi al rolului activ al judecătorului, existând situaţii când aproape că se negocia între anumite părţi şi judecătorul sindic temeiul de drept pe care să se desfăşoare judecata, ori au fost permise atitudini jignitoare prin care reprezentanţii AAAS prezenţi în sală au fost catalogaţi grup infracţional”, a precizat Florian Daniel Geantă, preşedintele AAAS în document. Acesta mai enumeră, printre motivele cererii, şi faptul că, în anumite situaţii, judecătorul sindic s-a antepronunţat, iar AAAS a fost nevoită să apeleze la recuzarea acestuia, pentru a se putea asigura o judecată obiectivă, imparţială şi echitabilă. Cererea de recuzare nu a fost însă soluţionată. În document se mai precizează şi faptul că administratorul judiciar, Todor Ignaţie, s-a aflat de multe ori la limita legii şi că, în acest fel, a fost prejudiciat Statul Român. „Consierăm că acest aspect se poate datora şi faptului că administratorul judiciar este din Tg. Mureş şi întregul dosar se află pe rolul Tribunalului Specializat Tg. Mureş. Cu titlu de exemplu, invocăm situaţia în care, la o adunare a creditorilor Fortus din 28.august 2017, AAAS în calitate de acţionar majoritar a votat negativ, iar administratorul judiciar a considerat votul ca fiind pozitiv, aspect validat de judecătorul sindic ca urmare a respingerii contestaţiei depuse de AAAS”, a mai adăugat acesta în cerere.

Problema taxei

Cu privire la procesul de strămutare, unul dintre micii acţionari din Iaşi declară că este o idee chiar bună. „Sunt de acord cu strămutarea, trebuia făcută mai de mult, după ce s-a stabilit darea în plată. Strămutarea trebuie să aibă loc pentru că la Tg. Mureş nu se mai poate judeca acest dosar, cei de acolo sunt depăşiţi. După părerea mea umilă, cred că se va strămuta la Timişoara sau Oradea, ca să ne fie nouă, micilor acţionari, mai greu să ajungem la procese... Totuşi, în cererea de strămutare a AAAS, nu văd nici o referire la cele opt sentinţe rămase nemotivate, acestea fiind un motiv în plus pentru ca dosarul să fie strămutat”, a menţionat Florin Rugină, reprezentantul salariaţilor disponibilizaţi de la Fortus. Menţionăm faptul că în ultima perioadă, Fortus a semnat darea în plată către doi creditori, Apavital şi Primăria Municipiului Iaşi, iar către AAAS există o sentinţă de dare în plată, pe care, din mai multe motive, AAAS nu o execută. „Interesant  este faptul că AAAS are o sentinţă de dare în plată, dar Primăria Iaşi nu. De ce? Şi cum face Primăria nod feroviar, după cum l-am auzit pe primarul Chirica într-o declaraţie, dacă calea ferată s-a vândut, inclusiv podul? Observ că în documentul semnat la notariat există un delegat pe nume Florescu Doina, care semnează din partea Primăriei. Cum adică, consilierii locali l-au delegat pe Mihai Chirica la notariat iar el a delegat pe altcineva. E cumva o cursă de ştafete de 100 de metri? Tot în acel document de la notariat, se precizează o taxă de aproximativ 100.000 de euro, percepută pentru dezlipire şi autentificarea contractului de dare în plată. Cine a plătit această taxă, presupun că Primăria. Dacă judecătorul admite contestaţiile AAAS cu privire la ilegalitatea acestor dări în plată, Primăria ce va face? Va primi banii înapoi?”, se mai întreabă micul acţionar, Florin Rugină.