Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

La ce să ne aşteptăm în anul 2021? Economişti şi oameni de afaceri din Iaşi ne arată principalele pericole şi oportunităţi

GALERIE
crestere economica
  • crestere economica
- +

„Ziarul de Iaşi” a intervievat economişti şi oameni de afaceri din Iaşi care au oferit câteva previziuni despre modul cum cred ei că va fi anul 2021. În timp ce virusul SARS-CoV-2 va rămâne alături de noi şi pe parcursul acestui an, dezvoltarea rapidă a vaccinurilor care vor fi disponibile pe scară largă până la mijlocul anului 2021 ne permite să privim către viitor cu un amestec de prudenţă şi speranţă. 

Vă prezentăm opiniile următorilor profesori de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecan al FEAA din Iaşi, conf. univ. dr. Andrei Ştefan Neştian, prof. univ. dr. Sebastian Bogdan Căpraru şi prof. univ. dr. Gabriel Mursa. Au anticipat provocările şi oportunităţile anului 2021 şi Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, alături de antreprenorii Marian Berdan, fondatorul companiei Electra (cu activitate în producţia de sisteme de videointerfonie şi control acces), Dorin Cristea, coproprietarul firmei RomSoft (cu activitate în Tehnologia Informaţiei) şi Irina Schrotter, designer şi fondatoarea brandului cu acelaşi nume.

Prof. univ. dr. Cristian Popescu: „Perspectiva economică a anului 2021 va fi influenţată de succesul vaccinului antiCOVID. Cred că anul care a început nu poate fi la fel de rău ca cel care a trecut, din mai multe motive. Pe de o parte, economiile s-au adaptat la noul context, ceea ce înseamnă că şi-au creat mecanisme de ajustare atât la nivel microeconomic, cât şi la nivel macro. Experienţa acumulată şi procesele adaptative de învăţare tind să diminueze incertitudinile şi să le transforme în riscuri posibil a fi calculate. Agenţii economici au devenit prudenţi, şi-au reajustat anticipaţiile şi, ca atare, s-a redus şi posibilitatea apariţiei şocurilor. Guvernele şi-au regândit politicile şi au identificat instrumente de intervenţie care să ajute economiile şi agenţii economici. Prin urmare, anul acesta este posibil ca economiile să revină pe un trend uşor ascendent, care se va baza pe nevoia de recuperare la nivelul consumului. Cu toate acestea, creşterea nu va putea compensa decât parţial scăderea abruptă din anul 2020, asfel încât nu va fi resimţită corespunzător în nivelul de viaţă.

Rata şomajului a crescut substanţial, inflaţia poate fi şi ea amorsată de imensele sume de bani tipărite de băncile centrale cu scopul declarat de a «susţine» mediul de afaceri. Apar din ce în ce mai multe abateri de la libera circulaţie a factorilor de producţie, ceea ce va contribui la creşterea costurilor şi, în cele din urmă, a preţurilor finale. De asemenea, în încercarea de a identifica soluţii pentru economia internă, marile puteri economice vor fi mai puţin dispuse la concesii şi, în acest context, pot apărea tensiuni şi chiar conflicte comerciale care ar putea să destabilizeze echilibrul internaţional, destul de fragil în acest moment. În ceea ce priveşte România, fragilul echilibru echilibru politic rezultat în urma alegerilor va marca coerenţa măsurilor economice şi legislative care se impun pe fondul unei nevoi acute de recuperare.

Economia are nevoie de măsuri puternice de relansare, atât de natură fiscală, cât şi monetară. Stimulentele fiscale sunt esenţiale în reluarea procesului de investiţii interne şi atragerea de investiţii străine. Dar nu ştiu cât de realiste sunt în contextul sporirii cheltuielilor sociale şi a unui buget cu mari probleme pe partea de venituri. În ceea ce priveşte măsurile monetare, este important ca ratele dobânzii să nu crească, însă aceasta va depinde de stabilitatea preţurilor. Ştim că în ultimii 15 ani, BNR a acordat mereu prioritate ţintirii inflaţiei şi este de aşteptat să facă la fel în continuare. Economia are nevoie de un program clar de investiţii care să antreneze sectorul privat.

Cele 80 de miliarde de euro acordate de UE pentru România în următorii şapte ani în cadrul planului de redresare economică ar putea constitui un avantaj important. Dar ştim din experienţa trecută că România nu este capabilă să dezvolte programe sustenabile pentru cheltuirea banilor europeni. Ar fi nevoie de o regândire a strategiei de atragere a fondurilor, ceea ce ar însemna distrugerea sistemului clientelar creat, diminuarea birocraţiei şi mutarea centrului de greutate dinspre control înspre asistenţă şi consultanţă.”

Conf. univ. dr. Andrei Ştefan Neştian: „Factorii determinanţi ai principalelor provocări pe care firmele le vor avea în 2021 din punctul de vedere al relaţiei lor cu angajaţii vor fi macroeconomici. Trendul actual al îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 din România nu este foarte încurajator, dar, pentru acest an, cea mai mare speranţă este dată de imunizarea pe scară largă prin vaccinare. Conform strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, autorităţile speră să se ajungă la imunizarea a 60-70% din populaţia ţării în primele şase luni de la aprobarea vaccinului. Pe baza acestei prognoze, evoluţiile principale ale anului 2021 ar putea fi: Reducerea graduală a ratei îmbolnăvirilor prin transmitere comunitară spre finalul sezonului rece, deci de prin luna aprilie; Atingerea în luna iunie a pragului de 50% imunizare a populaţiei, prin vaccinare şi prin transmitere comunitară; Din martie se vor putea redeschide majoritatea activităţilor outdoor ale restaurantelor şi cafenelelor;

Din semestrul II al anului şcolar, un număr din ce în ce mai mare de şcoli vor reveni la predarea în clasă, renunţând la cea online; Fluxurile de pasageri ale liniilor aeriene vor creşte semnificativ la câteva luni după debutul campaniilor de imunizare de la nivel global, deci ne putem aştepta ca şi fluxurile din şi înspre România să crească semnificativ din luna martie; Din martie restricţiile pentru reuniunile de grup vor putea fi ridicate treptat, iniţial cu condiţionări privind vaccinarea prealabilă a participanţilor; Vacanţa de Paşte se va putea derula foarte aproape de condiţiile pre-COVID 19, întrucât persoanele vaccinate nu vor mai fi reticente la participarea la reuniuni de grup;

După vacanţa de Paşte va fi vizibilă o revenire graduală la munca la birou, în special a personalului care a beneficiat de vaccinare; Din vară, petrecerea concediilor va reveni foarte aproape de situaţia pre-COVID 19, activitatea din turism, restaurante şi transportul de călători urmând să se redreseze semnificativ; Marile economii ale lumii, derulând primele campanii ample de imunizare, îşi vor revigora cererea mai repede decât se va revigora cererea internă din România, ceea ce va avea efecte pozitive asupra firmelor româneşti exportatoare, începând cu luna februarie 2021. Aceste evoluţii ale mediului socio-economic vor determina în firme, cel mai probabil, următoarele schimbări în relaţia cu angajaţii: Pe fondul menţinerii măsurilor guvernamentale de sprijinire a locurilor de muncă, vom asista la un număr redus de concedieri în prima jumătate a anului 2021, în special din cauza acumulării problemelor de cashflow de către afacerile afectate de reducerea activităţii în spaţii închise; Firmele vor implementa programe de revenire treptată la sediu, cel mai probabil cu condiţia vaccinării.

Acestea vor căpăta amploare în semestrul II al anului şcolar, sincronizându-se cu revenirea la şcoală a copiilor, mulţi părinţi fiind obligaţi să rămână acasă ca să asiste copiii la orele online; Munca de acasă va rămâne în prima jumătate a anului 2021 soluţia preferată pentru joburile care permit acest lucru; Pe tot parcursul anului 2021 companiile vor resimţi problemele slabului angajament (engagement) al unor angajaţi, datorat distanţării emoţionale create de lucrul de acasă timp de aproape un an. Revenirea treptată la munca la sediu va crea diferenţe de nivel de angajament între cei care vor reveni şi cei care vor prefera să rămână la lucrul online, putând genera tensiuni interne pe care departamentul de HR va trebui să le reducă; După revenirea la lucrul în echipe la sediu, vor apărea efecte negative ale eficienţei scăzute a programelor de acomodare online a noilor angajaţi, din punctul de vedere al testării reale a potrivirii culturale, la nivel de valori şi atitudini. O parte dintre cei angajaţi în perioada pandemiei se vor regăsi în situaţia de părăsi companiile din acest motiv.”

Prof. univ. dr. Sebastian Bogdan Căpraru: „Consider că unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este acela că România a intrat în criza sanitară cu un deficit al bugetului public foarte mare. De asemenea, noi am intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar structural (venituri şi cheltuieli permanente) din UE (de peste 4% la finalul anului 2019), spre deosebire de alte economii unde acesta tindea spre zero sau aveau chiar excedent bugetar. Acest lucru ne micşorează substanţial spaţiul de manevră de a combate actuala criză (sau orice crize viitoare). O analiză a European Fiscal Monitor ne arată că România a cheltuit în 2020 cel mai puţin dintre toate ţările UE pentru combaterea crizei, ca urmare a presiunii deficitelor din urmă (până în 2% din PIB), media în UE fiind de 6,4% din PIB. Un alt punct slab reprezintă datoria publică în creştere şi problema finanţării ei, în cazul în care agenţiile internaţionale de rating vor retrograda rating de ţară. Pieţele ne dau încă gir, dar această situaţie nu poate merge la infinit în caz că nu se vor lua măsuri concrete de consolidare bugetară.

Cât priveşte partea plină a paharului, cred că un punct forte acum în criză îl reprezintă sistemul bancar, care, deşi în ultimii ani a fost hărţuit de diverse măsuri sau iniţiative legislative populiste acompaniate şi de o campanie mediatică negativă, este mult mai puternic şi pregătit decât în perioada crizei financiare trecute. Prin colaborarea cu guvernul în implementarea de măsuri de susţinere a economiei şi prin postura de principal finanţator intern al deficitului bugetar, ele au jucat un rol important în eforturile de combatere a efectelor negative ale pandemiei. Criza sanitară va avea, însă, efecte disruptive pe multe planuri. Cu siguranţă vor apărea tensiuni pe piaţa muncii. Condiţiile de distanţare fizică vor crea dificultăţi pe lanţurile de producţie şi distribuţie, cererea pentru anumite produse şi servicii va scădea.

De asemenea, cresc costurile de producţie ca urmare a implementării măsurilor de combatere a pandemiei la nivelul locurilor de muncă. Astfel, vor fi probleme atât de management financiar, cât şi operaţional. Depinde foarte mult de cât de repede şi bine se vor adapta firmele la noua situaţie, cât de repede se vor replia şi se vor reinventa chiar. În perioada de până acum a pandemiei am avut multe exemple de firme care au ştiut să găsească soluţii de supravieţuire, ba chiar de dezvoltare a afacerii. Dintre domeniile care ar putea fi în creştere aş menţiona comerţul online, companiile de curierat, platformele de e-learning, industria video şi platformele de comunicare online. Altele vor putea să răzbată doar în condiţiile în care se vor transforma şi vor depune eforturi de adaptare, cum ar fi HoReCa, spaţiile de birouri şi comerciale, entertainment etc.”(Notă: Opiniile exprimate de Sebastian Bogdan Căpraru sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat.)

Prof. univ. dr. Gabriel Mursa: „Dacă nu vor apărea surprize, am motive să cred că anul 2021 va fi mai bun decât anul 2020. În primul rând, apariţia unui vaccin performant şi vaccinarea populaţiei vor permite revenirea la normal, atât cât se poate, a activităţilor economice. Cred că segmentele cele mai lovite - transportul aerian, turismul, HoReCa – vor putea recupera serios din clienţi, dacă răspândirea acestui virus este restrânsă semnificativ. Desigur, acest lucru nu se va întâmpla deplin şi, în niciun caz, în prima parte a anului. Însă, din câte se poate observa, există o dorinţă enormă a oamenilor de a-şi relua vechile obiceiuri, ceea ce va permite creşteri spectaculoase ale activităţii în sectoarele sus-pomenite.

În al doilea rând, România are avantajul că a ieşit dintr-o serie de alegeri (prezidenţiale, europarlamentare, locale, parlamentare), care s-au derulat sub zodia populismului în ultimii doi ani. Urmează câţiva ani în care promisiunile electorale n-ar trebui să mai creeze presiune asupra politicilor publice. Practic, avem doi-trei ani să punem ordine în finanţele publice, să reformăm administraţia publică, să tăiem cheltuieli inutile, la nivelul administraţiei centrale şi, mai ales, la nivelul celei locale. În al treilea rând, mă bazez pe optimismul care însoţeşte întotdeauna un nou ciclu electoral, pe de o parte, şi ieşirea previzibilă dintr-un eveniment atât de nefast precum o pandemie. Noile speranţe pe care ni le putem pune în aceste nouă evenimente ne pot conferi elanul necesar pentru ieşirea din criza economică serioasă din ultimele trei trimestre.

Eliminarea unei bune părţi a incertitudinii create de răspândirea acestui virus ne permite să recuperăm, într-un timp relativ scurt, de maxim un an, cea mai mare parte a producţiei pierdute în 2020 şi o bună parte a locurilor de muncă distruse în lunile martie-decembrie. În schimb, există câteva elemente care pot zădărnici acest proces de recuperare economică. În primul rând, un deficit bugetar imens, previzionat, pentru 2021, la 7%, unul enorm, chiar dacă mai scăzut decât cel din 2020, de aproximativ 10%.

Sper ca actualii guvernanţi să nu fie tentaţi să recurgă la o creştere a taxelor şi impozitelor, deoarece acest lucru ar complica foarte mult lucrurile. Cea mai bună soluţie ar fi reducerea cheltuielilor publice, atât la nivel central, cât şi la nivel local, deoarece aici se irosesc foarte multe resurse. Evident, o politică bugetară austeră va afecta anumite categorii de salariaţi, bugetarii, şi firmele care lucrează preponderent cu sectorul public. Însă acest lucru este cât se poate de normal dacă se doreşte ieşirea din dificultăţile economice create în ultimii ani de o guvernare de stânga extrem de populistă şi de noul coronavirus. De fapt, nu ştim care virus este mai periculos, populismul sau SARS-CoV-19. Sperăm ca anul 2021 să ducă la eradicarea ambelor virusuri!”

Paul Butnariu: „După ce vom depăşi momentul instalării şi al intrării în activitate la turaţie maximă a noului Guvern, cred că ne putem aştepta la decizii vizând diminuarea deficitului bugetar, măsuri cu impact direct în mediul de afaceri. De asemenea, pare destul de limpede că nu vom depăşi criza sanitară mai devreme de al doilea trimestru, în cel mai optimist caz. Interval de timp în care, cel mai probabil, nu vom avea măsuri consistente de intervenţie şi sprijin guvernamental direct al sectorului privat, ci firmele vor trebui să se bazeze mai degrabă doar pe propriile forţe.

Sperăm într-o abordare pragmatică şi rapidă a programului de redresare şi rezilienţă al Uniunii Europene, o infuzie foarte necesară în economia românească, prin investiţii şi susţinerea dezvoltării afacerilor. Considerăm că direcţiile principale în care se vor concentra firmele pentru a rămâne pe piaţă vor fi: adaptarea la cerinţele în schimbare, regândirea modelului de business, păstrarea forţei de muncă, digitalizarea şi inovarea. Autostrada A8 Tg. Mureş - Iaşi, în care cu toţii ne-am pus speranţe ca vector important de atragere a investiţiilor, de stimulare a exporturilor şi, deci, de creştere economică a regiunii, reprezintă un proiect pe termen lung, în ciuda presiunilor pe care încercăm şi noi să le punem, alături de alte organizaţii, pentru prioritizarea finanţării şi execuţiei sale integrale.

Menţionez în acest sens doar cel mai recent demers întreprins de noi: un Memorandum comun, semnat la data de 15 decembrie de Camerele de Comerţ şi Industrie ale judeţelor Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui, transmis Comisiei Europene - Grupul operativ pentru redresare şi rezilienţă - prin care argumentam necesitatea stringentă a concretizării rapide a proiectului A8 pentru reducerea decalajului şi disparităţilor dintre regiunea Moldovei şi celelalte regiuni.”

Marian Berdan: „Ce se va întâmpla anul acesta este foarte greu de anticipat. Dacă nu ar fi fost ajutoarele guvernelor tuturor statelor către firmele din propria lor ţară, şi luăm exemplul României, care a implementat programe precum IMM Invest, şomajul tehnic, kurzarbeit, atunci s-ar fi văzut efectele negative economice mult mai repede, însă după ce se termină această criză sanitară cred că va începe o criză economică. Toate guvernele lumii sunt secătuite, deficitele bugetare sunt foarte mari. Aceste guverne trebuie să îşi recupereze de undeva banii. Va urma un întreg lanţ de falimente, băncile deja îşi fac provizioane. Multe firme se vor închide. Distrugerea lanţului de aprovizionare, dar şi a lanţului de distribuitori s-a modificat, nu mai avem legăturile de afaceri de dinaintea pandemiei.

Într-o criză, domeniile cele mai vulnerabile sunt cele care nu sunt de înaltă tehnicitate, acestea ies mereu din impas. Altele, mai greu sau deloc. Să luăm exemplul retailerului britanic Debenhams, care a decis să închidă toate magazinele, marea problemă fiind că în România există foarte multe firme de textile care lucrau pentru ei. Deci iată cum lanţul acesta de distribuitori s-a rupt, iar pandemia a generat această situaţie, a fost picătura care a umplut paharul. O revenire în «V» a economiei nu cred că vom avea. În România nu se discută despre o eventuală criză, dar, aşa cum am spus anterior, băncile deja îşi fac provizioane mari. Consider că anul acesta vor creşte preţurile şi taxele în România. Totodată, mai avem aparatul bugetar care este supradimensionat, şi nu mă refer la profesori, doctori sau alţii, ci la acei angajaţi care stau prin instituţiile publice fără să fie neapărat nevoie de ei. Statul va trebui să se «scuture» de structurile acestea financiar-energofage.

Firmele care nu vor reuşi să facă faţă noilor condiţii economice vor genera şomeri. De felul meu sunt optimist, dar analizând situaţia şi fără să văd lumina de la capătul tunelului nu pot face altceva decât să îmi iau măsurile de precauţie. Partea bună este că, de obicei, pe timp de criză, produsele care asigură securitate sunt căutate, şi pot afirma că anul 2020 a fost cel mai bun an din istoria Electra. Sperăm să depăşim cu bine şi anul 2021.”

Dorin Cristea: „Pentru noi, anul 2020 a fost unul bun. Purtăm la momentul actual discuţii cu câteva companii importante din Germania, cel mai mare retailer, cea mai mare firmă de FinTech şi o companie de manufacturing care au nevoie de servicii de dezvoltare software. Se pare că, odată cu pandemia, ni s-a făcut şi nouă loc pe piaţă, criza de sănătate publică a înlesnit oportunităţi noi de afaceri. IT-ul românesc în Germania are o imagine foarte bună şi, acum, crescând interesul pentru digitalizare, companiile străine încep să se uite şi la costuri, iar firmele din România sunt în avantaj: oferă un preţ mai mic al serviciilor şi au oameni buni în domeniu, calificaţi. Suntem la jumătate de preţ faţă de firmele mari, consacrate, şi atunci devine «interesant» pentru ei. De asemenea, tot pe fondul pandemiei apar din ce în ce mai multe proiecte româneşti cu fonduri europene pentru digitalizare.

Avem propuneri să digitalizăm un judeţ, altul decât Iaşi, mai purtăm discuţii şi cu un spital din judeţul Iaşi, cât şi cu o firmă mare de turism din nordul Moldovei, toate fiind proiecte europene. Cât priveşte lunile viitoare, sunt de părere că, deocamdată, industria ospitalităţii va rămâne slăbită, dar, odată cu vaccinul, probabil multe firme din HoReCa îşi vor reveni, mă refer la cele care vor reuşi să supravieţuiască până atunci. O să fie mulţi şomeri din această categorie, astfel că mulţi oameni vor trebui să se reorienteze către alte profesii.

Despre munca de la distanţă pot spune că nu va fi de lungă durată, se va reveni la munca de la birou spre sfârşitul anului 2021. Sectorul IT-ul cred că va creşte puternic. Consider că recuperarea economiei se va face foarte rapid, deoarece nu este o criză de supraproducţie, ci toată producţia s-a oprit. Între timp, rezervele care erau s-au consumat, iar acum este nevoie de ele, de asta spun că recuperarea va fi rapidă. Se vor rearanja toate reţelele de furnizori şi distribuţie, vor apărea oportunităţi, la fel cum ni se întâmplă şi nouă, avem acum şansa să intrăm prin locuri unde înainte, poate, nu am fi avut acces.”

Irina Schrotter: „Cum va fi anul 2021 depinde foarte mult de felul în care oamenii de ştiinţă împreună cu populaţia acestei planete vor reuşi ca printr-un efort comun să înceapă să atenueze intensitatea pandemiei, astfel încât să ne reluăm vieţile noastre normale, care nu vor mai fi ca înainte nici imediat şi poate că nici pe termen scurt, pentru că, fără să ne dăm seama, pandemia a schimbat obiceiuri de consum, preferinţe şi, nu în ultimul rând, a forţat la maximum economiile populaţiei şi ale antreprenorilor. Deocamdată vedem că nenumărate afaceri au suferit o contracţie importantă, dar încă nu ştim şi nu avem nicio estimare unde se vor aşeza lucrurile după ce această pandemie va fi îmblânzită.

Cu toţii sperăm ca lucrurile să revină la situaţia de dinainte de pandemie într-un timp cât mai scurt, însă simţim din evoluţia cererii în afacerile noastre că e puţin probabil ca această revenire să fie foarte rapidă. Şi, dacă este să vorbim de domeniul producţiei, de exemplu, şocurile în acest sector se absorb foarte greu şi se adaptează ulterior la fel de greu la reluarea cererii, deci, în cea mai bună situaţie, aş spune că mai devreme de un an de zile nu vom şti unde se va aşeza consumul şi preferinţele consumatorilor, ceea ce pentru multe business-uri şi locuri de muncă e o perspectivă mult prea îndepărtată.

Punctele slabe sunt date de incertitudinea sanitară care afectează foarte mult încrederea consumatorilor. Îngrijoratoare sunt şi perspectivele bugetare cu toate implicaţiile care decurg (deficit bugetar de 9,5% anul acesta şi de 7% anul viitor), imposibilitatea evidentă de a mări pensiile şi salariile, continuarea scăderii consumului cu spirala negativă antrenată de acest lucru, incertitudinea forţei politicienilor de a face reformele structurale promise în campanie. Punctele forte sunt date de faptul că Europa se mişcă împreună, ia măsuri pentru toate statele membre, au dispărut ca prin minune discuţiile şi poziţionările discriminatorii anterioare pandemiei. Rămâne doar să fim capabili să atragem cele 32 mld de euro puse la dispoziţie de UE prin PNRR şi să nu ne mai batem singuri cuie în talpă prin regulamente şi proceduri limitatorii, pe care nu ni le cere nimeni la nivel european. Avem şansa de a sări etape în ceea ce înseamnă digitalizarea sectoarelor importante din economie, ceea ce este o oportunitate nesperată, apărută ca urmare a pandemiei. Dintre domeniile care îşi vor reveni rapid după pandemie, cred că HoReCa va fi unul dintre ele.

Retailul îşi va reveni lent pentru că vânzările online îşi adjudecă o cotă de piaţă din ce în ce mai mare, care va fi consolidată în anii următori. Agricultura şi industria alimentară au şansa de a evolua rapid prin digitalizare în perioada următoare. Construcţiile de birouri îşi vor tempera ritmul de investiţii, aşteptând să vadă încotro se va duce piaţa. Piaţa muncii va intra într-o perioadă complicată, în care cererea de muncă va suferi în continuare ajustări importante, ceea ce va mări şi mai mult diferenţa dintre bugetari şi angajaţii din sectorul privat. Cu alte cuvinte, va fi un an complicat, în care statul va trebuie să fie cu ochii pe economia privată pentru a pune umărul rapid acolo unde se va putea da o mână de ajutor. În absenţa acestui sprijin, anul 2021 ar putea deveni extrem de complicat pentru cea mai mare parte a business-urilor din România care, să nu uităm, sunt coloana vertebrală a economiei româneşti.” (Florentina SANDU)

 

 

 

 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri