La Centenar
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

La Centenar

GALERIE
nichita danilov
  • nichita danilov
- +

„Calendaristic - spune sculptorul Vlad Ciobanu în interviul său publicat în ultimul număr al revistei Sinteza, dedicat Centenarului -, suntem într-adevăr în anul Centenarului Marii Uniri. În Fapt. Dar dacă ne uităm la tot ce se întâmplă în jur, de la viaţa politică, la viaţa culturală, aproape nimic nu dă mărturia acestui fapt... Şi o să vă spun câteva lucruri simple: am fi fost uniţi dacă aveam autostrăzi peste Carpaţi. Era o dovadă că suntem uniţi. Încă suntem trei provincii care sunt administrate de o autoritate administrativă comună!“

Vlad Ciobanu are perfectă dreptate. El sintetizează o parte din hibele României din perioada postdecembristă. Dacă în perioada comunistă putea exista o Românie ca stat unitar cu o infrastructură precară, în epoca e care o traversăm observăm din ce în ce mai mult că acest fapt ne creează mari probleme. Dacă în lagărul socialist unitatea celor trei provincii româneşti era de neclintit, iată că în epoca tranziţiei, mai cu seamă după intrarea României în rândul ţărilor Uniunii Europene, anomaliile acestea ies la suprafaţă, producând fisuri nu numai de ordin economic, ci şi în mentalul colectiv. Pentru ardeleni, de pildă, e mai uşor să ajungi la Viena sau la Berlin decât în capitală. Având căi ferate pe care trenurile circulă ca acum o sută de ani, fără autostrăzi, şi fără căi aeriene care să lege oraşele mari între ele, unitatea teritorială a României începe să se clatine. Decalajele între aceste regiuni se accentuează. Diferenţele de mentalităţi cresc.

Legat de această chestiune, după cum se ştie mai zilele trecute, primarii din Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea au lansat în mediul public un proiect de mare anvergură: Alianţa Vestului. Aceasta alianţă, conform declaraţiei protagoniştilor, este un parteneriat menit să atragă fonduri europene direct de la Bruxelles pentru proiecte comune ale celor patru oraşe ardelene, cum ar fi „accelerarea realizării Autostrăzii Transilvania, susţinerea Autostrăzii Timişoara – Belgrad, dezvoltarea unui tren de mare viteză între cele patru oraşe, finalizarea centurilor, dezvoltarea aeroporturilor, a unei reţele de transport public intraregional şi interregional, creşterea mobilităţii ecologice prin proiecte de tramvai, troleibuz, metrou metropolitan şa.“ Observăm că Alianţa vorbeşte de căi ferate rapide şi de autostrăzi care să lege marile oraşe de infrastructura europeană. Nu se pomeneşte nimic nici de Bucureşti, nici de Moldova.

Nici Moldova nu s-a lăsat mai prejos şi a fondat la scurt timp după Alianţa Vestului, Alianţa Nord-Estului. Dar spre deosebire de ardeleni, primarii celor şapte oraşe din Moldova au drept obiectiv, printre altele, realizarea celor două autostrăzi, cea de la Iaşi la Târgu Mureş şi cea care leagă nordul de sudul ţării. Ca întotdeauna, moldovenii nu se dezic de unionismul lor.

Demarată în anul Centenarului, iniţiativă edililor celor patru oraşe ardeleneşti pare un proiect viabil, ce se poate concretiza cu sprijinul forurilor de conducere comunitar În fond, de ce primarii celor patru mari oraşe din Ardeal ar trebui să stea cu mâinile în sân aşteptând ca problemele lor regionale să fie rezolvate în capitală şi să nu aibă iniţiativă proprie?! Există, multe suspiciuni legate de această chestiune. Cea mai gravă e cea legată, desigur, de tendinţa de secesiune.

Memorabilă şi, într-un fel, alarmantă prin radicalismul afişat, rămâne, în acest sens, intervenţia lui Cristian Tudor Popescu la postul de televiziune DIGI 24, în legătură cu Ardealul. „Transilvania are o tradiţie europeană, iar unirea cu România în 1918 s-a făcut nu pentru că şi-ar fi dorit aceasta din conştiinţă naţională, ci pentru că împrejurările - programul idiot de deznaţionalizare practicat de autorităţile ungare - au împins-o să facă acest pas. Altfel, Transilvania ar fi putut să devină o Elveţie a Balcanilor, fără să se unească neapărat cu România. Iar dacă autorităţile de la Bucureşti împing acum ţara în afara Uniunii Europene, există riscul ca Transilvania să meargă pe alt drum“.

Chestiunea asta cu o Transilvania ca Elveţie a Balcanilor va prinde teren în timp. Mulţi ardeleni deja visează la acest fapt. Dacă falia dintre Bucureşti şi celelalte provincii se va adânci, atunci mişcările separatiste se vor accentua şi ele. Asta cu atât mai mult cu cât astăzi nu mai putem vorbi de „programul idiot de deznaţionalizare“ practicat pe vremuri de autorităţile maghiare. Astăzi, cele două comunităţi, beneficiind şi de o politică maleabilă a autorităţilor de la Bucureşti, cele două comunităţi, română şi maghiară, trăiesc destul de paşnic. Iar vechile asperităţi istorice au fost uitate.

„Nu suntem uniţi“, spune Vlad Ciobanu în acelaşi interviu. „La nivelul reacţiilor simple, la nivelul mentalului, continuă el, ardelenii fac busturi şi monumente de ardeleni, mai puţin Mihai Viteazul şi Eminescu; moldovenii cu moldoveni şi sudicii cu sudici. Când veţi vedea bustul lui Brâncuşi la Iaşi sau la Suceava, un bust al lui Ştefan Cel Mare sau Creangă la Craiova, la Sibiu sau la Arad, înseamnă că ne-am unit.“

Dar dacă am fi avut autostrăzi peste Carpaţi şi trenuri care să circule cu mare viteză între cele trei provincii româneşti, nu cu viteza melcului, sau dacă am fi dezvoltat la timpul potrivit căi aeriene accesibile, mişcarea aceasta de centrifugare nu ar fi avut loc. Cineva, nu ştim cine, însă a vrut ca diferenţele istorice să se accentueze. Să sperăm ca viitorul să ne re­aducă în suflet credinţa că pute­rea unei naţii stă în unitatea ei.

Nichita Danilov este scriitor şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Hai cu pensiile speciale: Poliţiştii tocmai au mai rupt un gât!

Dan CONSTANTIN

Hai cu pensiile speciale: Poliţiştii tocmai au mai rupt un gât!

După cum se poate observa din cele trei cazuri, atât intervenţia, cât şi neintervenţia Poliţiei provoacă pierderi de vieţi omeneşti.

Filmuletul zilei

opinii

Şerban Axinte şi anxietăţile sale

Nichita DANILOV

Şerban Axinte şi anxietăţile sale

Consider că nu e simplu să scrii un reportaj contemplându-ţi de pe marginea prăpastiei propriul tău abis existenţial în care simţi că luneci fără să găseşti un punct de echilibru.

Noii infractori

Dana ȚABREA

Noii infractori

În cadrul Maratonului dramaturgiei israeliene pe scene româneşti, derulat între 14 şi 16 aprilie, cele cinci teatre partenere (Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti, Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti şi Teatrul de Stat din Constanţa), propun publicului, cu ocazia Zilei Naţionale a Israelului, montări ale pieselor unor autori israelieni de prestigiu, precum Edna Mazia, Hillel Mittelpunkt, Zadok Zemach, Savyon Liebrecht sau Hanoh Levin.

„Absolutismul” libertăţii de expresie

Michael ASTNER

„Absolutismul” libertăţii de expresie

Ultima întrebare a interviului (din Die Welt) luat de Mara Delius politologului Mark Lilla (despre care am scris săptămâna trecută) pune-n discuţie declaraţia unei critici a scrisorii deschise semnată anul trecut de 150 de intelectuali din SUA (majoritatea de stânga!, cum m-a asigurat la telefon un prieten…).

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.