Caută 
2 MIN
În cele ce urmează vom spune câteva lucruri despre independența Republicii Moldova, așa cum arată ea astăzi, în 2025, la a 34-a aniversare. Însă lucrurile nu sunt niciodată simple atunci când vine vorba despre pământul și oamenii de la est de Prut, de aceea în amintirea publicului cititor trebuie readuse din capul locului câteva detalii importante, pentru a seta foarte clar termenii în care discutăm.
Republica Moldova a apărut pe harta lumii pe data de 27 august 1991 pentru că în 1924 Uniunea Sovietică a creat o entitate substatală în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), al cărei scop declarat era crearea condițiilor pentru detașarea teritoriului a 9 județe din nord-estul României, cunoscute colectiv sub denumirea „Basarabia”.
Ați auzit de părintele „poporului moldovenesc”, Maxim Vladimirovici Serghievski?
Pentru că nu putea fi justificată eliberarea românilor de sub „jugul” românilor, URSS a început o „operațiune specială” de „construcție națională”, aplicând unul din procedeele preferate ale Moscovei, cel de substituire a noțiunilor (подмена понятий).
Descoperind că populația de etnie și limbă română din Basarabia și Transnistria își spune „moldoveni”, teritoriul dintre Prut și Nistru făcând parte din principatul Moldovei înainte de 1812, Rusia a creat un întreg construct identitar inexistent anterior, o „narațiune”, cum am spune azi: moldovenii nu sunt români, ci reprezintă alt popor, altă etnie. Tot romanică, dar mai apropiată de slavi decât românii. Iar Basarabia nu ar fi decât teritoriul etniei moldovenești, „care geme sub oprimarea boierilor români” și așteaptă ceasul „reunificării poporului moldovenesc” prin includerea sa în componența RASSM. Ale cărei frontiere, până în 1940, potrivit URSS, treceau pe Prut și pe Dunăre.
Pe hărțile RASSM teritoriul basarabean era hașurat și numit „partea ocupată de români”.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
