anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 19.08.2022

La coadă, pentru viaţă. 150 de copii pe lista de aşteptare pentru operaţii pe cord la Institutul Inimii

GALERIE
Institutul Inimii
  • Institutul Inimii
- +

Medicul Horaţiu Suciu de la Institutul pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş spune că de la reînfiinţarea unităţii activitatea s-a intensificat, fiind singurul centru de referinţă pentru urgenţe neonatale, iar pe lista de aşteptare pentru operaţii pe cord sunt 150 de copii.

Medicul Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovaculară din cadrul Institutului pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că de la înfiinţarea unităţii, în urmă cu aproape zece ani, peste 2.000 de copii au fost operaţi aici, "vârful" fiind atins în 2009, când s-au înregistrat aproximativ 380 de intervenţii.

El a precizat că a existat o perioadă de scădere "în ceea ce priveşte numărul şi în primul rând tipul de intervenţii", ca o consecinţă a desfiinţării IBCvT, în 2011 (când acesta a fost integrat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş), şi pe fondul plecării unor medici anestezişti pediatri, de la compartimentul de Chirurgie cardiovasculară pediatrică.

Potrivit medicului, până la reînfiinţarea Institutului, în august 2013, nu s-au putut face operaţiile cele mai grele, la nou-născuţi, care presupun o intervenţie de urgenţă, însă, de la reînfiinţarea unităţii, activitatea s-a intensificat.

"Aceste intervenţii sunt cele mai delicate, mai laborioase, necesită o mare experienţă. Nu am suferit doar noi, ci în primul rând aceşti copii - o parte a trebuit să-şi găsească rezolvarea în alte ţări, alţii dintre ei probabil n-au rezistat. În momentul acesta, intervenţiile s-au reluat, inclusiv la nou-născuţi, desfăşurăm o activitate normală. S-a intrat în normalitate odată cu reînfiinţarea Institutului, oficial în august anul trecut. Inclusiv anesteziştii care au plecat, cardiologii pediatri care au plecat, o parte din personalul mediu s-au întors şi, practic, am reluat lucrurile de unde au fost, am ridicat numărul de intervenţii, în special calitatea şi am abordat iarăşi şi abordăm în continuare toate aceste patologii, inclusiv cele de la nou-născuţi", a spus el.

Medicul a subliniat că IBCvT Târgu Mureş este în continuare singurul centru de referinţă pentru urgenţele neonatale din România.

"Practic, am rămas singurul centru de referinţă pentru urgenţele neonatale din România, având în vedere că suntem, sub formă de organizare, şi singurul centru dedicat pentru afecţiunile cardiovasculare pediatrice. Mă refer la bloc operator dedicat exclusiv copiilor, terapie intensivă dedicată exclusiv copiilor cu malformaţii cardiace. Există o clinică de cardiologie pediatrică cu 40 de paturi în cadrul Institutului nostru, în care lucrează şase medici primari cardiologi pediatri, cu tot ceea ce decurge din acest punct de vedere", a spus Suciu.

Potrivit acestuia, numărul de intervenţii realizate a ajuns în 2012 la aproape jumătate din câte se făceau "în momentele cele mai bune".

"Anul trecut, ţinând cont şi de faptul că a doua jumătate practic a fost în noua organizare, am operat 280 de cazuri. După toate semnele, inclusiv din punctul de vedere al finanţării - este o strategie a Ministerului, domnul Nicolăescu a acordat o atenţie deosebită acestui segment - alocările bugetare pentru programul de chirurgie cardiacă sunt la nivelul aşteptărilor, avem toate şansele ca anul acesta să revenim acolo unde am fost, pentru că sunt foarte mulţi copii de operat, ni se adresează practic din toată ţara, atât urgenţe, cât şi cazuri de copii mai mari, care, chiar dacă nu sunt urgenţe, trebuie rezolvaţi, pentru că în această patologie nu poţi să-i laşi în ideea că-i operezi peste un an, cum se întâmplă la adulţi. Copiii aceştia trebuie văzuţi, operaţi cât mai repede şi cât mai bine. Dorim să le prelungim viaţa cât mai mult şi să le dăm o calitate a vieţii", a spus Suciu.

El a arătat că, din cei 280 de copii operaţi anul trecut, 53 au fost nou-născuţi, care "vin în urgenţă, nu poţi să-i temporizezi, trebuie să-i introduci în sala de operaţie, să fie rezolvaţi urgent".

Potrivit acestuia, există liste de aşteptare, pe patologii, în acest moment fiind cel puţin 150 de copii în evidenţă.

"Există patologii care pot să aştepte, patologii care nu pot aştepta aşa de mult şi există urgenţele. Evident că la urgenţe nu poţi aştepta, la urgenţele neonatale, cu medicamente poţi temporiza intervenţia maxim o săptămână, trebuie operaţi în intervalul 0-28 de zile. Sunt liste de aşteptare, care se întind până la trei, patru, şase luni, în funcţie de patologie. Acum sunt cel puţin 150 de copii în evidenţa noastră, care aşteaptă intervenţia chirurgicală, peste ele se suprapun urgenţele, care ne dau listele de aşteptare peste cap", a arătat medicul.

El consideră că ar mai fi nevoie de încă unul până la patru centre de chirurgie cardiovasculară de nivelul IBCvT Târgu Mureş, în condiţiile în care anual în România se nasc 700-800 de copii cu malformaţii cardiace, care ar trebui operaţi în primul an.

"Mai e nevoie de încă unul, eu aş spune trei-patru centre de chirurgie cardiovasculară în ţară. Nu cred că se va întâmpla în viitorul apropiat. La noi vin şi din centrele de chirurgie cardiovasculată din ţară - de la Iaşi, Cluj, Timişoara, Bucureşti, ca să nu spun de cele unde nu există astfel de centre. Vin toate tipurile de cazuri, grave, mai puţin grave. Noi am ajuns la un nivel în care putem spune că putem aborda orice caz, coroborat cu logistica pe care o avem, care e limitată - ca număr de paturi, de personal. E logic că, oricât de buni şi de deştepţi am fi noi, nu putem acoperi patologia naţională. Adică în România se nasc aproximativ 1.000 de copii (cu probleme cardiace - n.r.), într-un an, din care 700-800 ar trebui operaţi în primul an. N-ai cum să-i operezi pe toţi, nici dacă ne legăm cu lanţuri aici", a spus medicul.

Horaţiu Suciu a subliniat că doar la centrul de la Târgu Mureş se asigură continuitatea şi că există "nişte preocupări" şi la centrele de la Cluj şi Iaşi, dar "mai este mult" până la asigurarea unei activităţi permanente acolo.

"Când noi am oprit urgenţele, nu s-au făcut niciunde în ţară, e încă o dovadă că aceste cazuri se abordau doar aici. Eu sper ca în continuare să se abordeze şi în centrele cu tradiţie, există nişte preocupări şi la Cluj, şi la Iaşi, dar mai este mult până la asigurarea unei continuităţi, unei activităţi permanente, deci intervenţii zilnice şi inclusiv primirea urgenţelor şi rezolvarea lor în timp util. Mai este mult până atunci, la nivel naţional. Nu s-ar putea face urgenţele în mod continuu în niciun centru din ţară. Suntem singurii care avem o organizare care ne permite acest lucru: patru medici anestezişti care fac doar acest lucru, opt paturi de terapie intensivă, două săli de operaţie, o clinică de cardiologie pediatrică, ele asigură continuitate", a spus medicul.

Potrivit acestuia, "cheia problemei" este să se asigure continuitate.

"Nu ajută pe nimeni dacă închizi clinica sâmbătă, duminică şi vineri după-masă. Acest lucru nu se poate face decât dacă personalul specializat asigură o activitate permanentă. E o mare diferenţă şi trebuie făcută diferenţa între a demonstra că poţi să faci o intervenţie chirurgicală şi a o face tot timpul sau ori de câte ori este nevoie. Sunt convins că există profesionişti şi specialişti care pot să facă intervenţii, chiar complexe, la Cluj mai ales, dar ideea nu este să demonstrezi că poţi să faci o intervenţie, ci să asiguri o continuitate şi asta înseamnă şapte zile pe săptămână, 24 de ore pe zi", a arătat el.

Medicul a spus că nu este de acord ca, pentru patologii simple, care se pot opera în ţară, să se plece în străinătate şi să se plătească sume foarte mari - 20.000-30.000 de euro, întrecât aceşti bani "şi-ar găsi o utilitate în România", însă în unele cazuri complexe, mai ales când, din cauza logisticii, nu s-au putut face unele operaţii la IBCvT, a semnat formulare 112 unul după altul.

"Nu-i poţi ţine legaţi pe oameni când îşi caută rezolvarea şi tu nu le-o poţi oferi", a arătat el.

Potrivit medicului, din programul naţional, special, pentru materiale sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare se alocă 7.000 de lei pentru un caz, care se adaugă banilor primiţi de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru cazurile rezolvate, suma necesară pentru intervenţiile care se pot face într-un an la IBCvT Târgu Mureş fiind acoperită de aceste alocări.

Pe de altă parte, există şi o mare preocupare pentru creşterea veniturilor proprii, aceasta fiind a treia sursă financiară, care poate ajuta la creşterea numărului de intervenţii şi îmbunătăţirea serviciilor oferite pacienţilor.

"Aici nu sunt limite, poţi să desfăşori turism medical - putem să aducem, să facem intervenţii chirurgicale la pacienţi din alte ţări, care trebuie să-şi plătească, evident; sunt sponsorizări, sunt acţiuni publicitare, proiecte europene - aici este chiar o preocupare foarte mare, pentru că e clar, acesta este trendul. Trebuie să ai o atitudine activă în a-ţi obţine fondurile", a spus Horaţiu Suciu, arătând că, anul trecut, s-au făcut toate aceste acţiuni, dar nu poate spune exact ce venituri proprii s-au obţinut.

El a precizat că, în ceea ce priveşte personalul, de la reînfiinţarea IBCvT, o parte din specialişti s-au întors - cei doi medici anestezişti, medicii primari care gestionau partea de copii pe anestezie, terapie intensivă pediatrică, iar noua structură a permis organizarea unui concurs, în această săptămână, pentru 18 asistente specializate, la Institut.

"Au fost posturi pe toate clinicile. Vă pot spune din punctul meu de vedere - au fost şase (posturi de asistente) la terapie intensivă, adulţi şi copii, şi patru la blocul operator, în rest pe secţii", a precizat el.

Referitor la dotare, Horaţiu Suciu a spus că nu există niciunde în lume o unitate sanitară care să aibă dotarea pe care şi-ar dori-o, întrucât "niciodată nu sunt destule aparate, mai ales într-un serviciu de înaltă performanţă", însă în acest moment logistica îi permite să-şi desfăşoare activitatea normal.

"Banii în sănătate nu sunt niciodată destui; aparatura, de asemenea. Ideea este să-ţi poţi face o strategie şi să poţi să obţii acele finanţări şi aparatele respective, astfel încât să poţi desfăşura o activitate la nivelul cerinţelor, să-ţi poţi îndeplini obiectivele la nivelul la care ţi-ai propus. Am depus o listă foarte lungă la Ministerul Sănătăţii şi ni s-a promis - avem în vedere nu numai partea de chirurgie cardiacă pediatrică, ci şi cea de transplant, am cerut reînnoirea aparaturii, aşteptăm în continuare înnoirea dotării cu aparatură de înaltă performanţă. Pe alocuri am reuşit să mai aducem ventilatoare, injectomate, dar mai sunt multe până acolo unde ne-am dori. În momentul acesta, nu pot să zic că există ceva anume care m-ar împiedica ca pe termen scurt să îmi desfăşor activitatea în mod normal, evident că pe termen mediu şi lung va trebui să facem aceste achiziţii pentru a putea continua. Funcţionăm cu ce avem din 2005, când ne-am înfiinţat. E vorba şi de aparate foarte scumpe, cum este un angiograf, un ecograf, să spunem, dar şi aparate mai mici - ventilatoare, injectomate, acestea sunt, să spunem, mai uşor de achiziţionat. Aşteptăm în continuare, sperăm", a spus medicul.

El a menţionat că valoarea listei de aparatură depusă lă Ministerul Sănătăţii se ridică la circa un milion de euro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Reformă? Ce fel de reformă?

Alexandru CĂLINESCU

Reformă? Ce fel de reformă?

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

opinii

Am fost la Gânju…

Nicolae TURTUREANU

Am fost la Gânju…

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

Om câine

George PLEȘU

Om câine

Fără să ofer spoilere care să strice plăcerea celor care vor decide să-l vadă din 16 septembrie, când intră în cinematografe, spun doar că povestea creşte ca intensitate cu fiecare secvenţă până ajunge la paroxism, iar finalul deschis te face să pleci cu întrebări care revin şi-n zilele de după vizionare. Din ce-mi aduce la suprafaţă memoria afectivă, e probabil cel mai bun debut de la „Marfa şi banii” (2001) a lui Cristi Puiu.

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

pulspulspuls

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

Ehehei, dragii moşului, apăi să ştiţi voi aicea că cele mai interesante cotonogeli politice sunt, cum v-am mai spus noi şi cu alte ocazii, alea care au loc pe sub masă, când loviturile se aplică cu bombeul direct la ouşoarele sau fluierul piciorului adversarului, şi când icniturile şi gemetele sunt pe înfundatelea, ca să nu te dai de gol. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.