La coş cu stereotipurile regionaliste
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

La coş cu stereotipurile regionaliste

GALERIE
mihai chiper200
  • mihai chiper200
- +

O veste bună: moldovenii nu sunt mai leneşi ca ardelenii şi nici Banatul, fruncea la muncă. Atunci, de ce este Moldova mai săracă?

De ce vestul României este mai bogat decât estul? Pentru că acolo sunt oameni mai harnici şi respectă munca mai mult, ţi-ar spune orice român. De aia trag investitorii şi apar fabrici, iar şomajul tinde spre zero şi nu au pe cine să angajeze. Plus că ar mai fi o moştenire istorică la mijloc, transmisă printr-o chimie misterioasă, rămasă în minţile şi sufletul oamenilor odată cu arhitectura clădirilor aflate în Piaţa Unirii din Timişoara, Piaţa Sfatului din Braşov şi Piaţa Mare din Sibiu.

Nimic mai fals!

La nivelul valorilor, România este şocant de unitară. Există diferenţe de cel mult câteva procente între regiuni. O spune un ardelean, psihologul clujean Daniel David, autorul cărţii „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”. El demontează ideea că ar exista în mentalul colectiv diferenţe fundamentale între regiunile istorice ale ţării. Teoriile identitare şi psihologice, atât de dragi nouă tuturor, sunt bune de aruncat la coş. „Nu - ne spune răspicat Daniel David -, moldovenii nu sunt mai leneşi ori maramureşenii mai harnici. Transilvănenii (Ardeal, Banat, Crişana, Maramureş - 54%) nu par să considere munca mai importantă decât o fac moldovenii (Bucovina, Moldova - 58%) sau cei din Ţara Românească (Muntenia, Oltenia, Dobrogea - 53%); bucureştenii au chiar o proporţie de 60,8%.” 

Valorile emancipative sunt şi ele în marja de eroare: ardelenii (0,44), bănăţenii (0,42), maramureşenii (0,38) şi românii din Crişana (0,46) nu par să aibă mai multe valori emancipative (autonomie, egalitate, alegere liberă, vocea ascultată) decât ceilalţi români (media naţională 0,42%), iar sentimentul comunitar nu este mai puternic la aceştia decât în alte provincii româneşti. Pe regiuni istorice, Transilvania (0,42%) este la egalitate cu Ţara Românească (0,42%), şi depăşeşte cu puţin Moldova (0,40%). Campioni la valori emancipative sunt însă bucureştenii cu 0,47%. Nu funcţionează nici mitul superiorităţii bănăţenilor, înscris în media naţională (0,42), arată Cristian David. Şi demonstraţia amănunţită continuă cu valorile transmise copiilor, încrederea în oameni, mândria naţională etc.

Aşadar, istoricii şi, în special, economiştii ar trebui să vadă puţin prin ochii psihologului când caută argumentele subdezvoltării, subînţelese sau explicite, prin stereotipuri culturale sau identitare. Prin urmare, decalajul de dezvoltare est-vest nu se lămureşte printr-o etică diferită a muncii, a autonomiei şi a liberei alegeri. Dacă a căzut şi mitul cu bănăţenii, „fruncea” la acest capitol, cum se explică atunci decalajul în creştere a Moldovei faţă de vest? În nici nu caz plecând de mentalitate şi psihologie. 

Ar trebui să căutăm, aşadar, motivele diferenţelor economice regionale şi de dezvoltare în alte două părţi, invocate de noi şi cu alte prilejuri. Rolul geografiei: cei care se află de cealaltă parte a munţilor, spre vest, au o şansă în plus. Se află mai aproape de zonele economiei europene, de căile de transport etc. Cu geografia nu te poţi bate uşor. Dar, treptat, ar putea fi surmontată, prin căi de transport adecvate. Aşa ajungem la motivul doi: politicile de stat care permit direcţionarea unor investiţii ce acordă avantaje competitive unor zone sau regiuni. Cu alte cuvinte, unii sunt ajutaţi să crească, alţii nu. Spre unele regiuni sunt direcţionate mari investiţii în autostrăzi, aeroporturi, altele trebuie să aştepte.

Decriptând analiza lui Daniel David, Moldova nu mai trebuie pusă „în aşteptare” fiindcă „merită” pedepsiţi „leneşii şi beţivii” de aici. Cu aceleaşi investiţii, moldovenii ar produce la fel ca bănăţenii, iar dacă ar avea autostrăzile de acolo, Iaşul şi Bacăul ar avea capacitatea să exporte precum Timişul sau Aradul. Sărăcia Moldovei poate fi redusă prin politici investiţionale similare celor din vestul României.

Ca să înţelegem unde este blocajul, psihologul Daniel David mai trebuie să facă o investigaţie importantă printre elitele politice bucureştene şi ardelene, care fac legea bugetului naţional de mai bine de un deceniu în defavoarea Moldovei: nivelul de egoism. Aici decalajul este flagrant. Să iei, de 20 de ani cel puţin, bani de la contribuabilii din Moldova ca să faci autostrăzi în altă parte, şi să nu le oferi absolut nimic în schimb, nu se mai numeşte deloc „solidaritate” şi nici „interes naţional”. Are de-a face cu o logică cinică, dictată oneros de interesele unor clici de oligarhi şi baroni al căror singur rezultat este şubrezirea unui stat şi frustrarea unei părţi a naţiunii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Cosmin PAȘCA

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Într-o ţară în care trenurile care transportă butuci la export stârnesc mai multe lacrimi pe Facebook decât imaginile cu pacienţii de la terapie intensivă, un astfel de subiect ar fi trebuit să scandalizeze opinia publică şi să producă un cutremur în structurile de putere din Palatul Victoria şi „conacul” din Modrogan.

Filmuletul zilei

opinii

Canonizare

Codrin Liviu CUȚITARU

Canonizare

„Dispariţia mea fizică devenise o urgenţă istorică... Iată că pigmeii mă venerează în sfârşit! Îmi pun numele pe plăcuţe, îmi sculptează chipul, îmi ridică osanale. S-a făcut dreptate. Acesta a fost dintotdeauna raportul real dintre mine şi ei! Ei, muritorii prosternaţi în admiraţie pentru adevăratul maestru, eu, olimpianul - nu bietul Hermes, ci Zeus, cum ar trebui de fapt să mă cheme, dacă ai mei ar fi fost un pic mai inspiraţi!”

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

Bogdan ILIESCU

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

„Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one./ Realitatea este doar o iluzie, deşi una foarte persistentă” - Albert Einstein

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Florin CÎNTIC

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Ultima decadă a lunii aprilie marchează pentru mine două comemorări speciale ale unor figuri intelectuale româneşti de care s-a întâmplat să mă ocup şi care s-au săvârşit din viaţă una după alta, chiar dacă la un secol distanţă: Vasile Conta (21 aprilie 1882) şi Mircea Eliade (22 aprilie 1986).

pulspulspuls

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Filmuleţul cu ameninţarea auditului la adresa şefilor de la Romsilva din judeţe puşi de PSD ca să-şi dea demisia şi să lase locul celor de la PNL, difuzat alaltăieri de băieţii de la Recorder, cică a picat cum mai prost nu numai pentru Gelu Puiu, băiatul de mingi al lui Flutur bucovineanul încă de pe vremea când era şef de ocol la Cârlibaba, cel care dădea telefoanele, sau pentru Alexe de la Iaşi, şeful lui, ci mai ales cică pentru PNL şi Cîţu. 

Caricatura zilei

Urare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.