anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 29.05.2022

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

1. Despre incorectul tratament al Bucureştiului aplicat Moldovei (#Vocile Moldovei - mişcareamoldova.ro)

1.1. Trâmbiţează cei de la Bucureşti un soi de strategie incredibil de incorectă! Ei, politicienii şi strategii încrâncenaţi şi captivi centralismului, consideră că ar fi normal ca în realizarea unei autostrăzi sau a unei reţele de autostrăzi să se urmeze musai continuitatea reţelei deja existente. E ineficientă această focalizare doar pe un singur vector de evoluţie a structurilor teritoriale. Dacă privim din perspectiva trans-scalară, la nivel continental, sistemul autorutier e (aproape) complet dezvoltat doar la vest de România şi doar judeţele Arad şi Timiş sunt legate la acesta. Din această perspectivă, ar trebui să continue să se dezvolte reţeaua de autostrăzi dinspre vest către est şi sud, conform gradientului continental al dezvoltării.

1.2. Priviţi, vă rog, hărţile economice sau ale sistemelor urbane ale României. Există abateri importante de la acest model, abateri de natură teritorială de la modelul meta-teritorial al gradientului Vest-Est. Şi teritoriile regionale sau cele subregionale de la est şi de la sud de Carpaţi au propriile lor centralităţi, unele regionale, altele subregionale: Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi.

1.3. Bucureştiul e el însuşi o abatere de la această normă. Dacă am urma cu acribie strategia de construcţie a sistemului de autostrăzi, având ca unic reper nucleul dur european, Bucureştiul n-ar trebui să aibă nici un metru de autostradă.

1.4. Dar există celelalte scări spaţiale, ce funcţionează de data aceasta în matricea teritorială. Astea fac din Bucureşti o centralitate majoră naţională, iar din Iaşi, cea mai puternică centralitate din regiunea noastră. Masa lor demografică şi interacţiunile puternice cu celelalte aşezări din teritoriu justifică poziţionarea lor pe reţeaua continentală de circulaţie rapidă. Dar, când începi A7, poreclită şi „Autostrada Moldovei”, doar dintr-un singur capăt al unui segment consistent de aproape 200 km - kilometri integral situaţi într-un teritoriu non-moldovean, asta înseamnă că Bucureştiul nu înţelege că nu e singurul oraş cu probleme de accesibilitate şi (mai grav!) că România înseamnă şi celelalte teritorii situate dincolo de bariera Chitilei, inclusiv Moldova. Adică, provincia aia sărăcită şi aservită complet centrului, prin aplicarea unor inginerii teritoriale ce nu au precedent şi corespondenţă nicăieri în lume, nici măcar în cazul în care teritoriile periferice au fost anexate prin forţă armată.

1.5. Unul dintre reperele cele mai importante în finanţarea construcţiei unui drum rapid e traficul - important când e vorba despre proiectele Bucureştiului, dar ignorat complet când e vorba despre necesităţile de mobilitate ale oraşelor secundare şi terţiare - mai ales (!) alea situate departe de interesele imediate ale Capitalei. Cel mai aglomerat drum al Moldovei, Târgu Frumos-Iaşi, de pe vectorul A8, important la toate nivelurile relaţiilor teritoriale: locale, regionale (mai ales!) - la Târgu Frumos e intersecţia ce realizează legăturile Iaşului cu Bacăul, Romanul, Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani -, inter-regionale sau trans-naţionale, e ignorat complet de către autorităţie centrale. Dacă ţinem cont de evoluţiile traficului rutier dintre 2010-2015, cel mai probabil, în 2019, ultimul an al normalităţii mobilităţii, acest tronson a trecut de 20 000 vehicule/zi pe întregul segment Târgu Frumos-Iaşi. Un asemenea trafic reclamă o autostradă ce ar fi trebuit să fie funcţională încă de acum un deceniu. Aşa că să nu ne mire faptul că şi pe viitor pe acest tronson vor avea loc cele mai frecvente ambuteiaje, dar şi cele mai multe accidente din întreaga regiune.

1.6. Nici nu mai vorbesc despre absenţa finanţării trenului metropolitan, ce e un proiect de care Iaşul are mare nevoie şi care s-ar încadra perfect în axele de finanţare ale PNRR-ului (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă). Unde mai pui că e şi un „proiect matur” - exasperantă noţiune -, liniile ferate fiind o prezenţă, adesea deranjantă, în peisajul urban.

2. La Cristeşti, Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

2.1. Ceea ce s-a întâmplat pe 10 aprilie la „Triplex Confinium-ul” moldovenesc de la Cristeşti e o demonstraţie a faptului că relaţiile între grupurile umane ale structurilor teritoriale judeţene încep să se articuleze şi să capete consistemţă. Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă!

2.2. Sintaxă simplă, percutantă. Asta am văzut şi (mai ales!) am auzit în filmările de la Cristeşti. Discursul regionalist începe să se maturizeze. Dacă mai utilizăm două, trei verbe într-o frază despre teritoriu şi teritorialitate, riscăm să provocăm o construcţie anapoda, o vorbărie fără conţinut desincronizată faţă de tendinţele actuale din regiunea noastră. Vremea discursurilor sistematice despre regiuni a trecut!

2.3. Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

2.4. Nu exagerez deloc atunci când scriu despre însuşirea de către moldoveni într-un ritm accelerat a ideilor regionaliste. Experienţa pe care am acumulat-o scriind în Ziarul de Iaşi texte militant-regionaliste îmi demonstrează această evoluţie. Acum aproximativ 8 ani, majoritatea covârşitoare a comentariilor din josul acestor texte erau negative si dominate de convingerile naţionaliste. Şi acum 4 ani, chiar înainte de a apărea în zona publică primele asociaţii „pro-autostradă” şi înainte ca liderii cei vizibili ai acestor ONG-uri să îşi asume sau să îşi construiască convingerile regionaliste, încă multe dintre comentariile cititorilor erau negative. Acum, reacţiile de tipul acesta lipsesc.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

C-aşa-i în tenis!

Nicolae GRECU

C-aşa-i în tenis!

Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial.

opinii

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Românitatea mea este dată, în mod esenţial, de faptul de a locui în limba română şi de a accepta să fiu numit român. Restul ingredientelor ţin de opţiunile mele personale.

Cinematografie, mit şi ideologie

pr. Constantin STURZU

Cinematografie, mit şi ideologie

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”. 

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

Aurelian-Petruș PLOPEANU

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

În viziunea lui Marx, naraţiunea despre comunismul primitiv sună în felul următor: cândva, în timpuri imemoriale, proprietatea privată era necunoscută omului. Hrana era distribuită după necesităţi, iar toţi cei aflaţi în nevoie erau îngrijiţi. 

pulspulspuls

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, când ne gândim la prichiciul vetrei cel humuit şi când vedem cum se joacă unii aleşi locali cu motoceii imobiliari prinşi de horn de Mihăiţă, parcă nu prea ne saltă inima de bucurie.  

Caricatura zilei

Bronz specific

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.