Andrei Munteanu a fost condamnat în noiembrie la 2 ani şi 10 luni cu executare, pentru trafic de droguri de risc şi mare risc. Sentinţa era relativ blândă, în condiţiile în care pedeapsa maximă putea ajunge la 12 ani de închisoare. Magistraţii Tribunalului îşi bazaseră aprecierea pe faptul că tânărul începuse să consume şi apoi să vândă cannabis, MDMA, ketamină sau alprozolam pe fodul unor relaţii tensionate în familie cu un tată excesiv de sever. Ca student, Munteanu dorise să-şi asigure un venit suplimentar celui pe care i-l oferea familia.

În apel, Munteanu a invocat în favoarea sa faptul că denunţase persoanele de la care achiziţionase substanţele interzise. "Faptele comise reprezintă un derapaj explicabil din perspectiva vârstei tinere, a nivelului redus de maturizare precum şi a rezistenţei faţă de modelul de conduită transmis de familia sa, dar şi un rezultat al influenţei anturajului frecventat şi al nevoii de a îl poziţiona de o manieră care să-i asigure recunoaşterea şi aprecierea persoanelor împreună cu care participa la petreceri", a precizat apărătorul său. Acesta a cerut o reducere a pedepsei până la 2 ani şi 5 luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, astfel încât să fie oferite toate garanţiile de îndreptare.

De cealaltă parte, procurorii DIICOT au afirmat că nu se poate vorbi de circumstanţe atentuante în cazul lui Munteanu. Astfel, nu fuseseră prezentate niciun fel de "împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului", aşa cum sună definiţia din Codul Penal. Mediul familial, vârsta sau dorinţa de a se întreţine singur nu reduceau în niciun fel gravitatea infracţiunii, ci erau simple circumstanţe personale.

"Cantităţile si varietatea de droguri identificate in posesia sa, activitatea constantă de comercializare de astfel de substanţe, dovedesc consistenţa şi totodată periculozitatea ridicată a faptelor. Interesul manifestat de inculpat în racolarea de noi consumatori, prin oferirea de doze gratuite pentru consum, dovedeşte, în ciuda vârstei sale tinere, o implicare infracţională activă şi conştientă, într-o activitate ilicită pe care a urmărit să o dezvolte", au argumentat procurorii. Pe de altă parte, informaţiile furnizate de Munteanu erau deja cunoscute de DIICOT.

Argumentele procurorilor au cântărit mai greu decât cele ale inculpatului. Magistraţii Curţii de Apel au apreciat că într-adevăr, Munteanu nu este îndreptăţit să beneficieze de circumstanţe atenuante. "Împrejurările reţinute de prima instanţă referitoare la lipsa antecedentelor penale şi la integrarea sa socială nu sunt legate de faptă. În ce priveşte contextul familial şi personal al comiterii faptei, aceste împrejurări (frustrări în relaţii familiale, anturaj, nivel redus maturizare, faptul că acesta căuta recunoaşterea şi aprecierea persoanelor împreună cu care participa la petreceri), sunt mai degrabă relevante sub aspectul cauzelor care au dus la preocupările infracţionale decât motivaţii sau mobil al faptei, neimpunând însă concluzia că existenţa lor imprimă inculpatului o periculozitate redusă", au precizat judecătorii.

Aceştia au decis eliminarea reducerii acordate iniţial în baza circumstanţelor atenuante şi majorarea pedepsei la 3 ani şi 4 luni de închisoare. Laptopul Macbook confiscat de la Munteanu îi va fi însă înapoiat, pentru că nu s-a dovedit că ar fi fost folosit în săvârşirea faptei pentru care a fost condamnat.