La Iași nimănui nu îi mai este frică de Bruxelles. Trei cazuri din județ similare cu cele de la București pentru care UE a sancționat România

luni, 14 octombrie 2024, 03:07
3 MIN
 La Iași nimănui nu îi mai este frică de Bruxelles. Trei cazuri din județ similare cu cele de la București pentru care UE a sancționat România

Amânări la plata lucrărilor la proiectele pe fonduri europene au mai fost. Și ce dacă? La stat, lefurile au venit și în lipsa deconturilor. Iată trei cazuri relevante de la Iași!

Dacă cineva crede că „pedepse” precum cea anunțată deunăzi de Comisia Europeană mai schimbă ceva, ar trebui să ceară un spor de naivitate – care ar trebui inventat dacă încă nu există. Cei de la Bruxelles au avertizat, din nou, că vor întrerupe plăți de sute de milioane de euro pentru neîndeplinirea unor angajamente asumate la semnarea PNRR. Asemenea amenințări, de care Bucureștiul probabil că a râs în hohote, au mai curs în ultima vreme, ba pe motivul nereformării sistemului pensiilor speciale, ba pentru neîndeplinirea unor angajamente în domeniul energiei.

De data asta e unul banal: numiri pe sprânceană în consiliile de administrație ale unor companii mari din energie. Asta, și pentru că băieții deștepți au înțeles că se pot ascunde după prevederile unei legi privind guvernanța corporativă.

De la Bruxelles, la București s-au văzut doar companiile mari, gen Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau Transelectrica – unde, e adevărat, și indemnizațiile acordate membrilor consiliilor de administrație sunt uriașe, deși invers proporțional cu contribuția adusă  de fiecare administrator pus acolo.

Însă toate companiile de stat au asemenea consilii. Nimeni nu știe ce pun la cale, pentru că într-adevăr transparența deciziilor lipsește cu desăvârșire, dar efectele sunt resimțite de toată lumea. De regulă, investiții ioc sau fără un efect pozitiv clar, dar costuri tot mai mari.

La Iași, ultima selecție „la vedere” a componenței unui consiliu de administrație a fost acum 7 ani, pentru cel de la aeroport. Chiar dacă atunci a ieșit tot cine trebuia să iasă, etapele selecției au putut fi urmărite din afară pas cu pas.

„Greșeala” nu s-a mai repetat și toate concursurile de acest fel s-au ținut sub un secret strict. ApaVital și Aeroportul, care țin de Consiliul Județean, precum și societățile din subordinea Primăriei Iași, toate „au mers închis”. În funcție de culoarea regimului administrației, în consilii intră favoriții celor din Biroul nr. 1. Dacă la Consiliul Județean primează gradul de rudenie, apoi orientarea politică (astăzi, musai PNL) și abia apoi competența profesională, în ograda primăriei trebuie să fii în grațiile primarului. Dar societățile patronate sau subordonate administrației locale sunt prea mici ca să se vadă de la Bruxelles. Lipsa generală de performanță – inclusiv în politică – nu are niciun fel de importanță și nicio consecință la nivelul Iașului.

Iar pierderea banilor europeni chiar nu contează. Am văzut asta în foiletonul spitalului mobil, când CJ-ul social-democrat a luat cea mai mare structură de acest fel pe care o putea găsi la vremea aceea, iar CJ-ul liberal nu a mișcat un deget ca se recupereze investiția din fondurile alocate special de Comisia Europeană. Se poate spune că, în ciuda declarațiilor bățoase, alianța PSD-PNL a funcționat perfect la Iași. Dar pe ieșeni i-a costat 10 milioane de euro.

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii