La jumătate de an distanţă de alegerile europarlamentare

În ciuda acestei percepţii, cifrele ne arată altceva. La ultimele alegeri europarlamentare (2019), prezenţa la vot în România a fost de 50,66%, în timp ce prezenţa la vot la ultimele alegeri parlamentare (2020) a fost de 33,24%.

Uniunea Europeană cu toate instituţiile sale reprezintă o construcţie politică unică în istorie, care a menţinut pacea şi prosperitatea pe bătrânul continent timp de şapte decenii, după secole de războaie şi confruntări între state sau alianţe de state cu interese divergente. În cadrul UE, Parlamentul European este singura adunare politică transnaţională din lume aleasă în mod direct. Chiar dacă Parlamentul European este adesea eclipsat de Comisia Europeană, care exercită puterea executivă în UE, europarlamentarii joacă un rol important în procesul legislativ, elaborează şi decid prin vot legi de care depind multe aspecte ale vieţii cetăţenilor europeni, de la combaterea sărăciei, creşterea ocupării tinerilor, tranziţia la economia digitală, managementul schimbărilor climatice, şi până la politica europeană de securitate şi apărare comună.

Poate cel mai important rol al Parlamentului European este aprobarea bugetului UE şi supervizarea modului în care este cheltuit prin elaborarea şi implementarea de politici europene. De asemenea, alege Preşedintele Comisiei Europene, numeşte comisarii şi îi poate trage la răspundere. În sinteză, Parlamentul European reprezintă interesele noastre, ale cetăţenilor europeni, Comisia Europeană este organul executiv (guvernul european), iar Consiliul European reprezintă interesele ţărilor membre UE.

În prezent, în cadrul Parlamentului European, activează 705 europarlamentari. Prin reglementările europene, numărul maxim de europarlamentari poate fi de 750. Pentru alegerile din 2024 (legislatura 2024-2029), numărul de europarlamentari va creşte cu 17 locuri, potrivit deciziei Consiliului European, aprobată de plenul Parlamentului European în septembrie 2023. Prin urmare, configuraţia politică viitoare a Parlamentului va avea 720 de locuri şi tot atâtea mandate de europarlamentari. Să reţinem că numărul de europarlamentari aleşi în fiecare ţară membră UE este stabilit înainte de alegeri, având la bază „principiul proporţionalităţii degresiveˮ. Acest principiu statuează că fiecare europarlamentar dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi oameni decât un europarlamentar dintr-o ţară mai mică. Numărul minim de europarlamentari din orice ţară este de şase, iar numărul maxim este de 96.

Primele alegeri europarlamentare, au fost organizate în România pe 25 noiembrie 2007, înainte să se împlinească un an de la aderarea ţării la UE. Am avut onoarea să coordonez organizarea şi defăşurarea acestor alegeri istorice din postura de prefect al judeţului Vaslui. Prezenţa la vot a fost destul de mică, prezentându-se la urne 29,47% din cetăţenii cu drept de vot. În 2009 au fost organizate alegeri pentru Parlamentul European în toate ţările membre. Deşi eram oarecum proaspeţi cetăţeni europeni, interesul pentru aceste alegeri şi problemele eurocomunitare a fost şi mai mic decât în 2007, prezenţa la vot fiind doar de 27,67%, cea mai mică din 2007 până în 2019. La alegerile europarlamentare din 2009, media prezenţei la vot în ţările membre UE a fost de 42,97%, cu 15,3 puncte procentuale mai mare decât în România.

La ultimele alegeri europarlamentare din 2019, din România au plecat spre sediul Parlamentului European de la Strasbourg (Franţa) un număr de 32 de europarlamentari. Activitatea europarlamentarilor români nu este prea vizibilă în ţară, cu câteva excepţii notabile, în ciuda faptului că aceştia beneficiază de o infrastructură materială şi financiară considerabilă. În România, cetăţenii nu sunt familiarizaţi cu arhitectura instituţională a UE, cu rolul şi atribuţiile instituţiilor europene, cu politicile publice de la Bruxelles, cu ceea ce fac sau nu fac europarlamentarii români.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, alegerile pentru Parlamentul European reprezintă un test electoral, un fel de „încălzire generalăˮ înaintea altor alegeri (confruntări electorale) cu miză politică mult mai mare: alegerile locale şi alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, prezenţa la ultimele alegeri europarlamentare (2019) a fost de 51,20% în România, cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai mult faţă de alegerile din 2014 (32,44% prezenţa la vot), ceea ce înseamnă o creştere a interesului faţă de afacerile europene. Cea mai mare prezenţă la vot pentru alegerea membrilor Parlamentului European, în 2019, s-a înregistrat în Belgia (88,47%), care găzduieşte capitala Uniunii Europene, iar cea mai mică în Slovacia (22,74%). Ecartul dintre prezenţa cea mai mare la votul pentru PE şi prezenţa cea mai mică este de circa 66%, ceea ce arată că există un decalaj privind modul cum sunt privite problemele, instituţiile şi politicile europene în rândul ţărilor membre UE.

Imediat după finalizarea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, s-a efectuat un sondaj post-electoral de tip Eurobarometru în toate ţările membre pentru a determina motivaţia participării la vot şi alte chestiuni ce ţin de afacerile europene. Analiza datelor Eurobarometrului din iunie 2019 a arătat că prezenţa mare la vot la alegerile europene din acel an a fost determinată de o creştere a participării tinerilor. Tinerii cetăţeni cu vârste sub 25 de ani (+14 puncte procentuale), precum şi cei 25-39 de ani (+12 puncte procentuale) s-au prezentat într-un număr mai mare decât la alegerile europarlamentare din 2014. Prezenţa totală la vot la alegerile europene din 2019 a fost de 50,6%, cea mai mare din 1994. În 19 state membre s-au înregistrat creşteri ale prezenţei la vot comparativ cu alegerile din 2014: Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria şi Germania, precum şi Slovacia şi Cehia, unde prezenţa la vot este în mod tradiţional foarte scăzută. Totodată, prezenţa la vot a scăzut în doar opt ţări, deşi cu mai puţin de 3 puncte procentuale. Să precizăm că, în cinci ţări europene, votul este obligatoriu: Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru şi Grecia.

Este interesant faptul că, în ultima perioadă, tinerii au devenit tot mai preocupaţi de afacerile europene şi doritori de implicare politică. Un sondaj european centrat pe problemele tineretului, realizat în anul 2021, pe un eşantion de 18.156 persoane cu vârste între 16-30 de ani, a arătat că 9 din 10 tineri europeni respondenţi au luat parte la cel puţin o activitate politică sau civică în anul respectiv. Raportul despre ideile tinerilor 2023 conturează următoarele preocupările ale tineretului european înaintea alegerilor de anul viitor: (1) combaterea dezinformării, manipulării şi fake news-urilor; (2) sprijin pentru proiectele în domeniul Inteligenţei Artificiale; (3) educaţie pentru sănătatea sexuală şi reproductivă; (4) legitimaţii de transport Interrail pentru toţi tinerii europeni; (5) participarea la Erasmus+; (6) studii şi educaţie europeană în şcoli; (7) educaţie pe tema dezvoltării durabile; (8) interzicerea produselor chimice cancerigene; (9) combaterea efectelor schimbărilor climatice; (10) extinderea opţiunilor pentru hrana vegetariană pentru cât mai multe persoane. Creşterea implicării civice şi politice a tinerilor este un predictor important în ceea ce priveşte prezenţa lor la alegerile din 2024 şi de aceea trebuie acordată o atenţie mai mare faţă de nevoile/preocupările/ proiectele/ lor.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video