Caută 
3 MIN
Duminică sunt sărbătoriți Sfinții Naum și Filaret; cum puțini poartă aceste prenume, vom cinsti România – adevărată martiră, la ce i-au făcut unii politicieni! La mulți ani, țară, și să ne trăiești! Împreună cu noi toți! Va fi o zi în care fiecare român poate ciocni în cinstea celorlalți și sperăm să nu se ia oamenii după regula de trei simplă, la modul că „Pe 9 Martie, la 40 de mucenici, 40 de pahare de vin; pe 1 Decembrie, 19 milioane de români, vine x egal etc.”.
* Autoritățile vor da poporului fasole cu ciolan, inaugurând perioada de excese, de la porc (tăiat, pârlit, tranșat, preparat, consumat) la ler (cântat, obsedat). Duminică, mulți vor ciocni în cinstea țării de la prima oră, să se dreagă după chefurile de Sfântul Andrei, apostolul care ne-a creștinat și a adus speranță fetelor de măritat. Cuiele vor scoate cuie până când vine Moș Nicolae, cu nuielușe în ghete…
* Decembrie se numește și „Luna Cadourilor”, de parcă românii nu și-ar mai fi făcut daruri de la Paști și de parcă n-ar fi fost zeci de „Black Friday”, care au făcut prăpăd prin portofele. Oamenii vor porni iar după cadouri de pus în ghete; de la magazine la primitoarele bufete de cartier nu-i o cale prea lungă, deci e posibil ca multe dudui să găsească surprize în încălțări…
* Pe 20 e Ignatul, când se taie porcii; mai bine zis, când sătenii își taie purceii proprii, fiindcă, în rest, porcii se taie mereu: mărturie stau tonele de cărnuri din magazine. Cum operațiunea e una laborioasă și cei care participă la tăiere, pârlire, tranșare etc. consumă, după datină, țuică fiartă, să se încălzească, a doua zi după Ignat apar știri cu titluri gen „Și-a tăiat porcul, soacra și doi vecini!”.
* După Ignat vine Crăciunul, cu alte titluri de știri, „La Urgențe, după 78 de sarmale și patru metri de cârnați!”; urmează Acea săptămână dintre Crăciun și Revelion, în care cheful de muncă intră în pământ, iar salariații vin la serviciu doar ca să ciocnească, să mănânce salată de boeuf, chișcă, fursecuri, chiftele și alte resturi de la mesele festive sau să ceară avans din leafă, că Revelionul se lasă și el cu cheltuieli; despre Crăciun și Revelion vom scrie atunci – ca și despre Sfântul Vasile, bună ocazie de dres după o noapte de petrecere. Și, dacă e chiar adevărată vorba din bătrâni „Cine pe întâi servește, tot anu’ se cherchelește”, înseamnă că ne așteaptă un nou an la fel de bun ca precedentele. La mulți ani, scumpă țară! Și se anunță noi scumpiri de la anul…
Adevărați gosodari iubitori ai literaturii: niște săteni din Bărăgan au făcut rachiu din ciulini!
Într-o vreme în care globalizarea se simte tot mai puternic, păstrarea identității locale pare o misiune imposibilă; cu toate astea, niște compatrioți din sudul țării, din întinsa, nesfârșita câmpie a Bărăganului, au dovedit lumii întregi că se poate! Domnii Manole Măciulie, Aurel Sâmbure, Benone Ploșniță și Matei Perciune au îmbinat utilul cu specificul local, dovedind astfel și o cunoaștere a literaturii; mai exact, ei au reușit să obțină rachiu din ciulini, aceste vegetale asociate cu Bărăganul grație romanului lui Panait Istrati. „Ciulinii uscați, rostogoliți de vânt, ca în filmul românesc din 1957, au fost tare greu de prins, că nici noi nu mai suntem tineri, nu ne mai țin bateriile să fugim după ei. Bine că am avut și scaieți mai fragezi, de pus la cazan, așa că a ieșit bun, peste așteptări. Parcă te înțeapă nițel în gât la primele guri, dar e de înțeles!”, ne spune domnul Măciulie, conducătorul echipei de cercetători.
Publicitate și alte recomandări video
