Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

La ordin, Führer! Un spectacol de colecţie

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Pe muchia fragilă ce desparte ura de adoraţie, pot apărea relaţii toxice susţinute de sentimente contradictorii succesive sau chiar simultane. Monodrama La ordin, Führer! scrisă de autoarea austriacă Brigitte Schweiger, cu un uşor caracter autobiografic (bunica scriitoarei a murit într-un lagăr de concentrare), investighează frenezia care-a cuprins minţile oamenilor odată cu apariţia hitlerismului.

Ca o caracatiţă cu mii de tentacule, totalitarismul fascist a exercitat o fascinaţie incredibilă asupra tinerilor. Împărtăşind destinul celor care-l priveau pe Hitler pe furiş, aproape divinizându-l, protagonista (Maia Morgenstern) ajunge să aibă un rol în supravegherea celorlalţi deţinuţi, devenind o rotiţă minusculă în sistem, în marele mecanism, uitându-şi condiţia, nedreptăţindu-i din adoraţie naivă pe cei asemenea ei, servind Führer-ul. Protagonista se maturizează în lagăr: scenariul circular începe şi se încheie cu mărturisirile iniţiale, marcate de propoziţia „Am înflorit în lagăr”. Traumele copilăriei, veneraţia faţă de Führer, descumpănirea atunci când originile îi sunt divulgate şi blamate se amestecă într-un creuzet, rezultând o subtilă asociere de emoţii copleşitoare, contradictorii.

Dragostea şi ura, admiraţie şi dezamăgirea, adoraţia şi dispreţul sunt câteva dintre stările contradictorii cărora Maia Morgenstern le dă curs prin întruchiparea personajului său. O sclipire aproape nefirească a ochilor şi o excelentă coordonare a mişcărilor reprezintă instrumentele cu ajutorul cărora actriţa gestionează raportul fragil dintre dragoste şi ură. Maia Morgenstern se lasă pe mâinile coregrafei Andrea Gavriliu, iar rezultatul e unul spectaculos: domină scena prin prezenţă, are un moment de imponderabilitate surprinzător executat, se alătură dansatorilor de grup şi e incredibil de performantă pe mişcare scenică.

În ceea ce priveşte elementele spectacolului, montarea reprezintă o construcţie foarte închegată cu personaj colectiv (copiii) care se prelungeşte prin mişcări ferme, ritmice, la unison în decorul (Adrian Damian) din cadre metalice care-şi schimbă forma şi poziţia în funcţie de moment. Coregrafia semnata de Andrea Gavriliu îmbină gesturile simple cu cele elaborate, mişcările naturale cu cele încărcate de subtilitate; pe alocuri e o coregrafie pantomimică, sugerând situaţii întregi prin intermediul gesturilor şi al mişcării scenice. Liantul dintre dansatori este impecabil, cu o sincronizare perfectă ce denotă foarte multe repetiţii, exerciţii nenumărate, multă voinţă şi stăpânire de sine din partea celor aleşi să facă parte din personajul de grup (studenţi în anul III la actorie, dar şi absolvenţi). Muzica recognoscibilă este adecvată scenariului de lagăr, incitând spectatorul să resimtă emoţiile contradictorii ale protagonistei. Febrilitatea care-a cuprins minţile tinerilor este redată prin mijloace complementare: pe de o parte, mişcările dansatorilor au o anumită cadenţă, aducându-i la un numitor comun, omogenizând masa adoratorilor Führer-ului, iar pe de altă parte, muzica antrenantă reuşeşte să destrame mirajul normei, rechemând în joc o dezordine fără de care totul ar fi pierdut.

Spectacolul e un one-woman show complicat de prezenţa personajului colectiv, un teatru-dans, având la bază un concept puternic, incredibil de fluent susţinut de dansatori. La un moment dat, protagonista renunţă la costumaţia neutră, la griul dominant în vestimentaţia tuturor, în schimbul unei rochii feminine şi al rujului roşu aprins. Ochii femeii care a crescut şi s-a maturizat în lagăr capătă sclipiri delirante. E momentul ce marchează clar opoziţia dintre miraj şi realitate. În acelaşi timp, dintre opresor şi oprimat, dintre omul care încearcă să îşi depăşească condiţia, pariind pe idolul greşit, dintre călău şi victimă, dintre raţiune şi simţire, propria conştiinţă putând deveni, după caz, victimă sau agresor. Cine nu se poate ierta pe sine nu îi poate ierta nici pe ceilalţi. Iar cine a adorat idolul greşit ajunge să îl urască, dar să se urască şi pe sine în egală măsură.

Fenomenul adoraţiei faţă de Führer, explorat aici prin mijloacele unui veritabil spectacol de colecţie, merită o atenţie sporită şi atente investigaţii teoretice.

(La ordin, Führer! de Brigitte Schwaiger, traducerea: Dan Stoica, regia: Mihai Măniuţiu, distribuţia: Maia Morgenstern, iar Copiii: Alexandra Duşa, Bianca Bor, Teodora Budescu, Eva Danciu, Mariana Gavriciuc, Ana-Maria Iorga, Teodora Tudose, Marina Flueraşu, Aura Goia, Adela Mihai, Elisabeta Râmboi, Delia Riciu, Cristina Simion, Ana-Maria Pop, Claudia Ene, Selina Colceru, Ada Dumitru, Eliza Păuna, Nicoleta Marica, Cristina Negucioiu, Cristina Ioniţă, coregrafia: Andrea Gavriliu, decorul: Adrian Damian, Teatrul Evreiesc de Stat, premiera: 2 iunie 2018, 1 mai 2021 online)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri