Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

La plimbare pe axa culturală (3)

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

Arhitectura, prin conţinutul simbolic, estetic, funcţional, este interpretată în cheie diferită de fiecare persoană în parte. Un exerciţiu simplu poate demonstra această realitate. 

Bunăoară catedrala metropolitană din Iaşi este locul sacru, scara legăturii pământului cu cerul, unde credincioşii împreună cu sfinţii aduc, în permanenţă, laudă Sfintei Treimi, pentru creştinii ortodocşi; este locul pierzaniei, al rătăciţilor, unde diavolul perverteşte sufletele, pentru celelalte comunităţi de sorginte creştină; este locul misticismului bigot, al confuziilor lipsite de lumina izbăvitoare a raţiunii şi ştiinţei umane, a bieţilor oameni lipsiţi de discernământ închinători la icoane, pentru ateii militanţi şi chiar pentru agnostici; este o clădire drăguţă unde merită să-ţi faci poze, pentru deferenţi, este o clădire ca oricare alta printre multe altele din oraş, pentru cei indiferenţi; în fine, este o clădire cu arhitectură neoclasică înscrisă pe lista monumentelor istorice, puţin cam străină spiritului ortodox, căreia pare că-i lipseşte ceva din plinătatea marii arhitecturi, bine aşezată în centrul şi în silueta oraşului, pentru diverşi specialişti în ale artelor frumoase.

Dacă o singură clădire din axa culturală poate stârni atât de multe divergente impresii doar din perspectivă simbolică, cât de expresiv, cât de atractiv, cât de complicat ar trebui să fie desenul unei viziuni de ansamblu capabile să impresioneze, să uimească, să bucure mulţimea de utilizatori infinit mai diferiţi ai acestui spaţiu? Este deja o impresionantă temă sui generis. Rezolvarea ei implică o orchestră de specialişti dirijată de un urbanist cu viziune.

Structura noastră urbană s-a construit în timp pe un parcurs mai mare de şase sute de ani. De la Palatul Culturii, inima oraşului, până la rondul Agronomiei, spaţiul s-a mobilat prin adiţie cu diverse arhitecturi în discontinuitate flagrantă de stil, mărime, formă, funcţiune, calitate. Cum pot fi definite relaţiile dintre marile, monumentalele palate şi chioşcurile, buticurile, micile extensii de spaţii comerciale şi servicii din proximitatea lor complicate spre nedefinibil de intercalările de blocuri de locuinţe colective mari şi mici, dar şi locuinţe individuale de toate mărimile, formele şi culorile?

Peisajul acesta urban este un amalgam, un amestec între imagini de esenţe complet diferite. Valoarea şi nonvaloarea coexistă în acelaşi tablou, cu tuşe incompatibile, cu ierarhie laxă desfăşurată pe orizontală de la kitschul de gang până la savantele compoziţii monumentale. Poate că într-o asemenea vie, imprevizibilă incongruenţă, se află deliciul, savoarea dulcelui târg? Poate că inconsecvenţa este o caracteristică genetică în orice fel de activitate românească? În istorie sunt destule exemple care ne încurajează să nu mai acceptăm în viaţa comunitară o astfel de slăbiciune.

În schiţele de sistematizare de la mijlocul secolului trecut, aşa se numeau atunci planurile urbanistice generale, sunt multe studii specifice, de imagine, pentru zona centrală a Iaşului. Ele aveau scopul curăţirii de forme parazite şi de întregire cu altele noi pentru potenţarea maximă a valorilor moştenite din centrul istoric. Schiţele presupuneau restaurări, refaceri, demolări, completări de clădiri, astfel încât exigenţele de compoziţie urbană specifice Iaşului, calitatea arhitecturii, a spaţiilor publice, a siluetei oraşului să fie, în cât mai mare măsură, satisfăcute.

Funcţiona atunci ideea consolidată că Iaşul, în întregime, cu centrul istoric, dar şi împrejmuirile, este un muzeu esenţial de cultură naţională şi că trebuie dezvoltat cu mare grijă numai în acest spirit. Nu era o idee originală. Ţările comuniste din jur au pus-o în practică până la capăt. Oraşele protejate aşa au devenit, peste tot, centre puternice de atracţie turistică. Un exemplu la îndemână este Bulgaria. Tot este ea referinţa pentru orice fel de comparaţii atunci când vrem să demonstrăm cât de neputincioşi suntem uneori. Sau, ca să fiu în acord cu realitatea, deseori.

Bulgarii au pătrat oraşele Plovdiv şi Târnovo, cu reguli foarte exacte de intervenţie, în forma lor istorică. În ambele situaţii, oraşele moderne s-au dezvoltat în paralel, pe terenuri noi, astfel încât să nu existe nici un fel de contaminare între vechi şi nou. Nu ştiu dacă în mod intenţionat sau întâmplător, parţial, acelaşi lucru s-a întâmplat la noi în cazul oraşului Sighişoara. Cu siguranţă, dacă analizăm mulţimea imaginilor rămase din istoria oraşului nostru şi impresia lăsată de forţa lui evocatoare unor mari oameni de cultură ai României, păstrarea integrală a Iaşului istoric ar fi însemnat infinit mai mult ca Sighişoara în privinţa impactului cultural, a atracţiei turistice.

Nu ştiu cauzele renunţării la ideile entuziasmante pentru Iaşi de la începutul urbanismului comunist. Pot doar presupune. Pe de o parte a funcţionat ispita irezistibilă de a localiza în centrul oraşului cât mai multe, dacă nu toate, funcţiuni reprezentative, dar, bineînţeles, şi multe locuinţe. Pe de altă parte a existat probabil o decizie politică, neasumată oficial, de demolare şi înlocuire a numeroaselor proprietăţi evreieşti considerate degradate şi chiar degradante. Degradarea aceasta „considerată” a fost sprijinită prin închirierea lor populaţiei sărace. După un timp au devenit şi insalubre şi astfel s-a impus demolarea lor.

Până la un punct aceste ispite sunt legitime. Problema este că ele au depăşit grosolan cadrul studiilor de urbanism iniţiale şi s-a destructurat în fapt un sit cu siluetă urbană de ansamblu cu totul reprezentativă pentru urbanismul românesc.

Este momentul ca tipul acesta de studii bazate pe o analiză morfologică detaliată, cu preocupări de completare suficient de concrete să fie reluate. Dar, cum vom vedea mai departe, nu sunt suficiente.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri