La plimbare pe axa culturală (3)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 08.12.2021

La plimbare pe axa culturală (3)

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

Arhitectura, prin conţinutul simbolic, estetic, funcţional, este interpretată în cheie diferită de fiecare persoană în parte. Un exerciţiu simplu poate demonstra această realitate. 

Bunăoară catedrala metropolitană din Iaşi este locul sacru, scara legăturii pământului cu cerul, unde credincioşii împreună cu sfinţii aduc, în permanenţă, laudă Sfintei Treimi, pentru creştinii ortodocşi; este locul pierzaniei, al rătăciţilor, unde diavolul perverteşte sufletele, pentru celelalte comunităţi de sorginte creştină; este locul misticismului bigot, al confuziilor lipsite de lumina izbăvitoare a raţiunii şi ştiinţei umane, a bieţilor oameni lipsiţi de discernământ închinători la icoane, pentru ateii militanţi şi chiar pentru agnostici; este o clădire drăguţă unde merită să-ţi faci poze, pentru deferenţi, este o clădire ca oricare alta printre multe altele din oraş, pentru cei indiferenţi; în fine, este o clădire cu arhitectură neoclasică înscrisă pe lista monumentelor istorice, puţin cam străină spiritului ortodox, căreia pare că-i lipseşte ceva din plinătatea marii arhitecturi, bine aşezată în centrul şi în silueta oraşului, pentru diverşi specialişti în ale artelor frumoase.

Dacă o singură clădire din axa culturală poate stârni atât de multe divergente impresii doar din perspectivă simbolică, cât de expresiv, cât de atractiv, cât de complicat ar trebui să fie desenul unei viziuni de ansamblu capabile să impresioneze, să uimească, să bucure mulţimea de utilizatori infinit mai diferiţi ai acestui spaţiu? Este deja o impresionantă temă sui generis. Rezolvarea ei implică o orchestră de specialişti dirijată de un urbanist cu viziune.

Structura noastră urbană s-a construit în timp pe un parcurs mai mare de şase sute de ani. De la Palatul Culturii, inima oraşului, până la rondul Agronomiei, spaţiul s-a mobilat prin adiţie cu diverse arhitecturi în discontinuitate flagrantă de stil, mărime, formă, funcţiune, calitate. Cum pot fi definite relaţiile dintre marile, monumentalele palate şi chioşcurile, buticurile, micile extensii de spaţii comerciale şi servicii din proximitatea lor complicate spre nedefinibil de intercalările de blocuri de locuinţe colective mari şi mici, dar şi locuinţe individuale de toate mărimile, formele şi culorile?

Peisajul acesta urban este un amalgam, un amestec între imagini de esenţe complet diferite. Valoarea şi nonvaloarea coexistă în acelaşi tablou, cu tuşe incompatibile, cu ierarhie laxă desfăşurată pe orizontală de la kitschul de gang până la savantele compoziţii monumentale. Poate că într-o asemenea vie, imprevizibilă incongruenţă, se află deliciul, savoarea dulcelui târg? Poate că inconsecvenţa este o caracteristică genetică în orice fel de activitate românească? În istorie sunt destule exemple care ne încurajează să nu mai acceptăm în viaţa comunitară o astfel de slăbiciune.

În schiţele de sistematizare de la mijlocul secolului trecut, aşa se numeau atunci planurile urbanistice generale, sunt multe studii specifice, de imagine, pentru zona centrală a Iaşului. Ele aveau scopul curăţirii de forme parazite şi de întregire cu altele noi pentru potenţarea maximă a valorilor moştenite din centrul istoric. Schiţele presupuneau restaurări, refaceri, demolări, completări de clădiri, astfel încât exigenţele de compoziţie urbană specifice Iaşului, calitatea arhitecturii, a spaţiilor publice, a siluetei oraşului să fie, în cât mai mare măsură, satisfăcute.

Funcţiona atunci ideea consolidată că Iaşul, în întregime, cu centrul istoric, dar şi împrejmuirile, este un muzeu esenţial de cultură naţională şi că trebuie dezvoltat cu mare grijă numai în acest spirit. Nu era o idee originală. Ţările comuniste din jur au pus-o în practică până la capăt. Oraşele protejate aşa au devenit, peste tot, centre puternice de atracţie turistică. Un exemplu la îndemână este Bulgaria. Tot este ea referinţa pentru orice fel de comparaţii atunci când vrem să demonstrăm cât de neputincioşi suntem uneori. Sau, ca să fiu în acord cu realitatea, deseori.

Bulgarii au pătrat oraşele Plovdiv şi Târnovo, cu reguli foarte exacte de intervenţie, în forma lor istorică. În ambele situaţii, oraşele moderne s-au dezvoltat în paralel, pe terenuri noi, astfel încât să nu existe nici un fel de contaminare între vechi şi nou. Nu ştiu dacă în mod intenţionat sau întâmplător, parţial, acelaşi lucru s-a întâmplat la noi în cazul oraşului Sighişoara. Cu siguranţă, dacă analizăm mulţimea imaginilor rămase din istoria oraşului nostru şi impresia lăsată de forţa lui evocatoare unor mari oameni de cultură ai României, păstrarea integrală a Iaşului istoric ar fi însemnat infinit mai mult ca Sighişoara în privinţa impactului cultural, a atracţiei turistice.

Nu ştiu cauzele renunţării la ideile entuziasmante pentru Iaşi de la începutul urbanismului comunist. Pot doar presupune. Pe de o parte a funcţionat ispita irezistibilă de a localiza în centrul oraşului cât mai multe, dacă nu toate, funcţiuni reprezentative, dar, bineînţeles, şi multe locuinţe. Pe de altă parte a existat probabil o decizie politică, neasumată oficial, de demolare şi înlocuire a numeroaselor proprietăţi evreieşti considerate degradate şi chiar degradante. Degradarea aceasta „considerată” a fost sprijinită prin închirierea lor populaţiei sărace. După un timp au devenit şi insalubre şi astfel s-a impus demolarea lor.

Până la un punct aceste ispite sunt legitime. Problema este că ele au depăşit grosolan cadrul studiilor de urbanism iniţiale şi s-a destructurat în fapt un sit cu siluetă urbană de ansamblu cu totul reprezentativă pentru urbanismul românesc.

Este momentul ca tipul acesta de studii bazate pe o analiză morfologică detaliată, cu preocupări de completare suficient de concrete să fie reluate. Dar, cum vom vedea mai departe, nu sunt suficiente.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Întâlnire online între democraţii

Lucian DÎRDALA

Întâlnire online între democraţii

Deocamdată, administraţia Biden nu doreşte decât să reafirme leadership-ul american în spaţiul pe care mass media încă îl numeşte „lumea liberă”. Este greu de crezut că, în acest moment, Statele Unite au capacitatea ori dispoziţia să exercite presiuni semnificative asupra participanţilor mai puţin merituoşi, şi cu atât mai puţin asupra statelor neinvitate la summit, cum ar fi Turcia.

Filmuletul zilei

opinii

Identităţi în oglindă (II)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (II)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

Istoria (sau isteria) unui boxer

Radu PĂRPĂUȚĂ

Istoria (sau isteria) unui boxer

Era pe vremea lui Ceaşcă un boxer sas pe care-l chema Stumpf, ne spunea Ghiţă Mutu din plutonul nostru Ghiţă intrase la facultatea de textile de la Cisnădie, de unde ştia povestea cu Stumpf, care era de fel de pe acolo. 

Ministere „croite” şi răscroite

Nicolae CREŢU

Ministere „croite” şi răscroite

Mai mult decât oriunde altundeva, cel puţin pe aici, prin Europa, la noice declară „liderii” politichiei trebuie dat „la întors”, pe reversul de biată, mai dosnică, retorică a asigurărilor „liniştitoare” puse în circulaţie publică, mediatică. 

pulspulspuls

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Pentru că tot am deschis ieri pârtia din acest sezon de iarnă cu ce se mai vorbeşte în lumea halatelor albe ca zăpada din târg, povestindu-vă cum s-a bătut palma ca mister Bazil Usturoi să rămână şef acolo unde est, şi pentru că vine vorba aşa de rar despre treburile astea extra-Covid din domeniu, am zis că numai bine să vă mai spunem una scurtă dar vioaie pe azi, că tot e miercuri, zi de post fără nicio dezlegare, nici la peşte, nici la vin sau undelemn. 

Caricatura zilei

Lapoviță

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.