Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

La pogârcit

GALERIE
michael astner
  • michael astner
- +

În vara asta, eu unul am învăţat un cuvânt nou: a copili. Tare simpatic mi se pare cuvântul în sine. Pentru cine nu-l cunoaşte, el desemnează acţiunea de-a rupe la tufele de roşii „copiii” sterpi, crenguţele ce cresc între tulpină şi-un ram bun, cu flori/fructe.

Întâmplarea face că discutând la telefon cu prietenul O. Nimigean (Franţa) şi întrebat fiind dacă am terminat treaba au ba, i-am răspuns că în mare, da, am terminat, iată, mai târziu ca niciodată, şi culesul merelor (mă rog, am cules puţine propriu-zis cu mâna ori cu coşuleţul de „rupt” mere, pentru iarnă, cele mai multe le-am scuturat şi apoi adunat de pe jos), rămânând de-acum să mă mai duc la pogărcit...

Ei bine, nu ştia cuvântul! Eu, sasul, de colo:

- Băi, române!...

A trebuit să-i explic ce-nseamnă. Ştiu cuvântul din copilăria-mi la Apoldu de Sus: oamenii mai săraci, fără cine ştie ce grădină ori ceva lot de pământ propriu/în folosinţă, se duceau la pogârcit pe tarlalele de cartofi ori în lanurile de porumb din care se recoltaseră deja roadele. Căci, e lege, n-ai cum să vezi şi să scoţi toţi cartofii, n-ai cum să nu treci cu vederea un ştiulete mai mic ici, unul poate nici măcar mic mai încolo...

 - Deci, oi mai trece eu prin grădină la adunat câte-un măr dat jos de vânt ori uitat prin iarbă...

 - Cunosc fenomenul, dar n-am mai auzit cuvântul ăsta, a pogârci!

 - Pesemne e un regionalism, am replicat.

 - Ar trebui folosit într-o poezie, eventual cu rimă, a continuat Ovidiu.

Atunci nu ţin minte ce-am mai spus, ulterior m-am gândit, poezie cu rimă, ai? Păi, ce rime avem la pogârcit? Zgârcit a fost prima (şi cam singura) ce mi-a venit în minte. Or mai exista câteva, habar n-am. A, zbârcit! Hm, poate mai găsim şi iese de-o poezea retro, eventual şi cu celălalt verb, cel nou pentru mine: a copili, de ce nu?

Sugerându-mi ulterior să dau şi etimologia cuvântului, ce-am descoperit? Că poate însemna în argou inclusiv a fura! Dar în mare, lucrurile stau aşa:

pobîrcésc (Mold.) şi pogîrcésc (Mold. Munt.), şi poghircésc (Trans.) v. tr. (sîrb. pa-birčiti, a culege spice după seceriş…). Culeg spicele rămase după seceriş, strugurii rămaşi după cules ş. a.: găinile pogîrcesc zoană la treĭerat. V. spicuiesc, tăbîrcesc.

Moment în care mă miră un lucru: păi, varianta a pogârci e dat\ ca fiind aia din Moldova şi din Muntenia, nu şi cea din Transilvania!? Dar stai aşa: te pomeneşti că eu am auzit cuvântul de la vreun refugiat basarabean? Au fost parcă vreo doi care stăteau pe Strada Morii la Apoldu de Sus, iar unul dintre ei mai trecea pe la noi să bea o cană de vin…

În fine, interesant este, pe când îmi treceau prin cap toate astea (post-discuţie) şi-mi aminteam de satul copilăriei, mi-am zis, stai aşa, mai era acolo folosit un cuvânt, tot cam regionalism, cred, anume la curechi: Unde mergi? La curechi! Dar asta nu însemna că omul mergea la... varză, „curechi” desemnând lotul de pământ pe care oamenii puneau una, alta, morcovi, pătrunjel, castraveţi, cartofi şi inclusiv (şi poate adesea mai ales) varză, varză de toamnă, pentru murat. Dovadă stă şi faptul că în săseşte numele parcelei era similar: Krogtguorten (Krautgarten în germană, deci grădină de varză...)!

Nu mai ştiu exact cum era cu loturile astea, dar de pildă chiar în faţa morii lângă care am crescut erau câteva „grădini” de-astea: ele nu erau neapărat proprietate, ci parcă parcele de pământ date-n folosinţă pentru uz personal oamenilor. Oare celor ce erau în C.A.P.? Poate. Probabil. Altfel, la Apoldu de Sus exista şi un I.A.S., chiar măricel, în principal axat pe viticultură (şi I.A.S.-ul din Amnaş ţinea de cel de la Apoldu de Sus), având şi o cramă unde se producea inclusiv o şampanie, mă rog, un vin spumant marca „Dacia”. Cred că am băut o singură dată, după 1989, parcă era cam sec spumantul cela, ca să nu zic: acru...

În fine, dacă tot am adunat ceva cuvinte vechi, poftim un verb românesc adaptat în săseşte:

- Na, hutt er de Kletitten potopit?, mai zicea mama, ca să dau un exemplu concret. Aţi gătat, terminat de mâncat toate clătitele?, pe româneşte. A potopi, deci, însemna să termini de consumat (mâncat, băut) ceva bun, ceva ce-ţi plăcea tare mult. Ca să-ncheie apoi:

- Nia hutt de uorem Siel Riah! (Acum, sărmanul suflet are linişte!)

Tare mult m-a mirat altă expresie săsească construită în jurul unui cuvânt românesc folosită de mamă. După vreo ceartă urmată de ore (zile...) de tăcere, când reluam „relaţiile diplomatice”, ce zicea mama?

- Na, eas der nia de neagă vergongen? (No, ţi-a trecut acum supărarea?)

Fascinante aceste imersiuni în zone de confluenţă lingvistică, nu-i aşa?

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri