anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

La revedere, prieteni! (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În prima parte a acestui text, publicată săptămâna trecută, mi-am exprimat regretul faţă de rezultatul referendumului britanic şi am sugerat câteva posibile implicaţii importante. Rândurile de mai jos reprezintă o continuare a acelei discuţii. E vorba de impresii şi păreri, nu de o analiză coerentă a temei Brexit.

1. Out is out. Electoratul şi-a spus cuvântul. Poate că unii cetăţeni au votat în necunoştinţă de cauză, alţii în semn de protest, mulţi n-au înţeles de ce era important să participe şi, în fine, alţii au căzut pradă manipulării. Într-o democraţie serioasă, însă, deciziile luate prin referendum sunt respectate. Desigur că decizia finală aparţine parlamentului, iar acesta ar putea să ignore votul din 23 iunie, dar legiuitorii şi-ar asuma riscul de a fi aspru sancţionaţi de electorat, cu prima ocazie.

2. Out nu ne spune mai nimic despre relaţia cu UE, după ieşire. Diversele componente ale frontului „Leave” au formulat enunţuri contradictorii. Guvernul britanic nu are cum să testeze preferinţele publicului, astfel că trebuie să-şi asume decizia politică. Dacă s-ar opta pentru alegeri anticipate, chestiunea ar putea fi supusă dezbaterii democratice, dar e puţin probabil să se ajungă la aşa ceva. În consecinţă, dacă va încerca să negocieze rămânerea în aşa-numita Zonă Economică Europeană pentru a-şi proteja accesul pe piaţa unică, va fi acuzat de  UKIP de trădare în chestiunea migraţiei intracomunitare. Controversele nu se încheie - ele doar intră într-o nouă fază.

3. Nu cred că o victorie la limită a taberei „Remain” ar fi condus la eliminarea temei Brexit de pe agenda publică. Nigel Farage şi UKIP nu ar fi plecat nicăieri. În Partidul Conservator s-ar fi menţinut un puternic curent eurosceptic. Poate că, timp de câţiva ani, nu s-ar mai fi pus problema unui nou referendum in/ out, dar subiectul nu ar fi fost închis. Doar o victorie categorică a forţelor pro-UE ar fi oferit stabilitatea dorită.

4. David Cameron iese de pe scena politică înfrânt de propriul orgoliu. Nu s-a mulţumit să fie un şef de guvern cu rezultate bune; şi-a dorit, de asemenea, laurii de unificator al propriului partid, cu înlăturarea ameninţării reprezentate de UKIP. A calculat greşit fereastra de oportunitate, programând referendumul mult prea devreme spre a da timp Partidului Conservator să-şi vindece rănile înaintea  campaniei pentru viitoarele legislative (ele ar urma să aibă loc în 2020). Probabil că a contat şi perspectiva ca, după 2017, la Paris şi Berlin să ajungă la putere lideri mai puţin înclinaţi să ofere Marii Britanii concesii semnificative. Din păcate, nici Hollande şi Merkel nu l-au ajutat suficient, în primul rând din motive de politică internă. Ecuaţia lui David Cameron avea prea multe necunoscute.

5. Probabil că rezultatul ar fi fost altul dacă Partidul Laburist ar fi rămas o entitate cât de cât funcţională. Sub conducerea lui Jeremy Corbyn, însă, conflictele interne au făcut aproape imposibilă articularea unui discurs pro-UE adresat segmentelor puternic afectate de criză. Dacă tema Brexit ar fi produs haos şi divizare, aşa cum s-a întâmplat la adversarii lor conservatori, poate că n-ar fi fost chiar atât de grav; pentru Corbyn şi o bună parte din noua conducere laburistă, însă, chestiunea rămânerii în Uniune (linia oficială a partidului) a părut a nu justifica eforturi deosebite.          

Uniunea Europeană rămâne o arenă de cooperare între state suverane, astfel că oricare dintre ele are dreptul să se retragă. Din cauza interdependenţei accentuate între economiile şi societăţile europene, un asemenea act presupune, cel puţin pe termen scurt şi mediu, costuri pentru toată lumea. Britanicii au hotărât că este cazul să le plătească, iar noi vom achita, la rândul nostru, ceea ce se cuvine. Dacă nu se întâmplă ceva cu adevărat extraordinar, decizia din 23 iunie va fi pusă în aplicare, iar Regatul Unit va avea ocazia să constate dacă ieşirea din Uniune a fost sau nu cea mai bună soluţie. Noi, ceilalţi, ne vom chinui cu diverse formule de cooperare şi integrare, deşi mitul Uniunii ca soluţie la toate problemele continentului este de multă vreme discreditat.    

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.