
A fost un an foarte bun, cu multe realizări, cu multe proiecte implementate, care urmează să intre sau depuse spre finanțare. Cred că este cel mai bun an din ultimii 10-15 ani, de când am preluat primul mandat la Primăria Tomești.
Finalul unui an foarte bun – descris așa chiar de primarul comunei, Ștefan Timofte – înseamnă un bilanț cu foarte multe satisfacții. Sunt însă și câteva aspecte de remediat.
Suntem la capătul unui an greu și în pragul unui an care se anunță de asemenea dificil. Cum se încheie anul 2024 pentru comuna Tomești?
A fost un an foarte bun, cu multe realizări, cu multe proiecte care urmează să intre în implementare, cu multe proiecte pregătite pentru a fi depuse spre finanțare. Cred că este cel mai bun an din ultimii 10-15 ani, de când am preluat primul mandat la Primăria Tomești.
Aveți mai multe proiecte în derulare…
Sunt foarte multe proiecte în derulare. O parte au fost închise sau urmează recepțiile finale.
De exemplu, am extins rețeaua de gaz metan în satul Goruni, singurul sat din comună care nu era racordat, și am încheiat investiția zilele trecute.
Acum o săptămână, pe 20 decembrie, a fost băgat gaz pe conductă. S-au făcut probele, după Sărbători cetățenii pot depune solicitări pentru racordare. Am obținut și licența pe ultima sută de metri de la ANRE.
În ce stadiu sunt blocurile în curs de eficientizare energetică?
Avem trei blocuri reabilitate prin anvelopare, cu tot ceea ce a ținut de partea energetică. Acestea sunt gata, dar se lucrează la alte două. Suntem în termen, avem 10 blocuri înscrise în acest program.
Așteptăm să vină a doua serie de licitații, fiind pregătiți cu un grup nou de blocuri.
Au circulat zvonuri că cetățenii ar putea să-și piardă apartamentele sau să aibă interdicții de vânzare, că așa a fost atunci. Îți făceai cruce cum pot apărea asemenea bârfe!
Școala „D.D. Pătrășcanu” și sala de sport sunt, la fel, aproape finalizate, de asemenea Școala de la Goruni.
Se lucrează, deși decontările au mers greu. Așteptăm, inclusiv în ultimele zile din an, să se mai facă decontări.
Deci încă sunt probleme cu decontarea facturilor…
Sunt mari probleme. Se poate spune că firmele gâfâie. Unele au scontat facturile la bănci, au făcut credite ca să poată funcționa. Odată ce au intrat să liciteze un proiect de genul acesta, trebuie să-l ducă la capăt, altfel intră în alte restricții.
Spre exemplu, o societate cu șantier în Tomești avea de de încasat 4 milioane de lei și urma să facă o achiziție de un milion de lei, niște ventiloconvectoare pentru încălzirea Școlii „D.D. Pătrășcanu”, din Italia. „Domnule, nu mai pot! Sunt sufocat”, mi-a spus reprezentantul firmei. A primit o decontare mică și lucrările au continuat. Gândiți-vă că lucrările s-au făcut cu copiii în școală.
Ar trebui modificată legislația? Care ar fi soluția ca aceste deconturi să meargă mai repede?
Mă gândesc că și la nivel de ministere sunt probleme legate și de personal, poate. Guvernul trebuie să deconteze facturile, apoi să le depună spre decontare, la rândul său, la Uniunea Europeană. Aici este un blocaj.
În proiectul uneia dintre creșe, am avut o discuție la Ministerul Dezvoltării: nu s-a semnat un document pentru că a fost un secretar de stat în concediu. Serios? Și noi ce facem? Ținem pe loc niște niște facturi la decontare, că cineva a fost în concediu?
La fel, o situație de lucrări depusă de noi, verificată la sânge, mai trebuie semnată de încă 5-7 persoane ca să meargă la decontare. De aici, apare întârzierea și nu este asumată de nimeni. Toată lumea încearcă să stea bine-mersi, fără să se ia taurul de coarne.
Dar noi aici pierdem timp.
Cred că noul guvern ar trebui să mai reducă din numărul de secretari de stat de tot felul, de directori și directorași, care de multe ori îngreunează sau chiar încurcă anumite probleme.
Cum credeți că se văd lucrurile din afară?
Am avut un control de la Comisia Europeană cu câteva zile în urmă. Mă bucur că din județul Iași au ales Tomeștiul.
Au venit, au verificat un centru de zi pe care l-am reabilitat pe fonduri europene. Au rămas impresionați de ceea ce au văzut. Totul ca la carte. Au vrut să îl vadă, pentru că am depus un alt proiect, tot pe fonduri europene, pentru un centru pentru seniori.
Este tot un centru de zi, dar dotat cu servicii de asistență medicală și recuperare, inclusiv cu echipă mobilă de îngrijire la domiciliu.
Au vrut să vadă și acest proiect, l-am prezentat, am mers pe teren și au văzut locația. Au fost încântați și de proiect, și de curajul nostru, pentru că avem o cofinanțare destul de mare.
Ați vorbit cu ei despre procentul din proiect acoperit de cofinanțare?
Le-am spus că noi ne confruntăm cu problema cofinanțării. Imaginați-vă că numai pentru a depune un proiect la finanțare ai costuri cu proiectarea sau studiul de fezabilitate, cu consultanții, cu avize și multe alte cerințe.
Și-au notat ce le-am semnalat, nu știu dacă se va rezolva.
Sunt niște sume considerabile și din acest motiv foarte multe comune sau orașe nu accesează proiecte, tocmai pentru că nu fac față cofinanțărilor.
Dar dumneavoastră, administrația comunei, ce soluții ați găsit?
Și noi stăm destul de prost la acest capitol. Am făcut deja un credit, urmează să mai facem unul, pentru că avem foarte multe proiecte în derulare pe fonduri europene și nu ne putem juca.
Iată, mai avem un centru multifuncțional cultural-sportiv și social depus pentru finanțare, de data asta destinat tinerilor și copiilor.
Este deja în licitație…
Da, aici cofinanțarea e un milion de euro. Și ei au întrebat: cum o să reușim? Le-am spus că noi suntem acum ca niște călători care așteptăm într-o gară și vine trenul și nu urcăm. Deci, dacă nu prindem acest tren, altul nu o să mai fie.
Și atunci trebuie să facem în așa fel încât să accesăm aceste proiecte. Vom vedea atunci când le vom implementa de unde și cum vom lua cofinanțare.
Probabil ne vom împrumuta, pentru că, repet, noi dezvoltăm acum comunitatea și este normal ca după aceea, ușor-ușor, să se plătească și creditele. Nu facem credite ca să plătim salarii, ci pentru investiții în Tomești. Iar beneficiile nu vor întârzia să apară.
Vă dau un exemplu: în următorii ani, comuna va avea energie electrică gratis pentru că implementăm un proiect cu panouri fotovoltaice. Vorbim de iluminatul stradal, de școlile care nu vor mai plăti curent electric, practic tot ce înseamnă domeniu public – școli, primărie, sală de sport.
Apoi, școlile și grădinițele vor fi la standarde europene. Nu mai trebuie investit un leu, pentru că cel puțin 10 -15 ani ele vor fi impecabile. Creșele vor intra în implementare, sperăm, anul viitor.
Urmează noul sediu al primăriei.
Rețele de apă, gaz și canalizare sunt aproape peste tot. De aceea, spun că își va putea permite comuna, primăria, să plătească creditele făcute pentru a cofinanța aceste proiecte.
Ați identificat și sursa pentru împrumut?
A fost un program de împrumut de la Trezorerie tot pentru cheltuielile neeligibile. Am lucrat două luni la documentație și ne-am trezit că nu era destinat proiectelor pe PNRR.
Dacă nu reușim la Trezorerie, vom negocia cu băncile. Pe de altă parte, proiectele se derulează pe parcursul a doi-trei ani. De unele scăpăm: anul viitor, cofinanțarea la blocuri, rețeaua de gaz de la Goruni e finalizată…
Multe unități administrativ-teritoriale recurg la credite. Și Consiliul Județean tocmai a decis să contracteze un credit de 150 de milioane de lei pentru lărgirea a două drumuri de la ieșirea din municipiul Iași.
Noi am avut până de curând o restricție, pentru că aceste credite afectează deficitul bugetar al țării. Ca să facem un credit, trebuie să avem acordul Guvernului. Dacă vrem să accesăm banii europeni, trebuie să avem de unde să acoperim cofinanțarea. Un credit nu ți se aprobă dacă depășești deficitul.
Asta tot Uniunea Europeană o spune, pentru că deficitul trebuie menținut într-o anumită limită. Totuși, foarte multe din ceea ce s-a făcut în Tomești au fost cu bani europeni. Poate 70 la sută din tot ce s-a construit și încă mai sunt foarte multe lucruri de făcut.
Haideți să vorbim și despre infrastructura de transport: drumul spre Iași, mereu aglomerat în fiecare zi, proiectul liniei de tramvai. V-ați și supărat la un moment dat pe cei din Iași că nu…
Dar nu mi-a trecut nici acum supărarea. Proiectul ăsta a rămas la stadiul de discuții. Am mai fost contactați chiar acum vreo lună. O firmă din Cluj ne-a cerut o situație a cărților funciare.
Proiectul acesta este foarte simplu de implementat. Ne trebuie o linie simplă de tramvai. Cred că e cel mai important proiect al zonei metropolitane.
Acum suntem în procedura de recontractare a transportului public metropolitan, unde costurile sunt foarte mari. Diferența dintre încasările CTP și cheltuieli o plătește primăria, adică 50-60 de mii de lei pe lună, adică 6-7 sute de mii de lei.
Cât o cofinanțare, cum spuneați.
Exact. Mai avem problema gunoiului, care, la fel, nu acoperă cheltuielile pentru că lumea nu selectează deșeurile. De fapt, nicăieri nu selectează, nu doar în Tomești.
Încă n-avem cultura aceasta de a selecta corect. Oamenii încă nu conștientizează.
Vă dau un exemplu și pentru transportul public: dacă se compostează bilet de 3,50 lei, care e pentru municipiu, în loc de cel de 7 lei, care este pentru zona metropolitană, Primăria Tomești nu vede banii aceștia. Ei se duc direct în căciula municipiului Iași. Corect, numai biletul de 7 lei și celelalte valori intră în contul comunei.
Deci, dacă ne-am implica cu toții ca să rezolvăm și problema transportului și cea a gunoiului, asta ar ușura misiunea primăriei. Cu acești bani am acoperi cofinanțarea unui proiect.
Ce planuri și speranțe aveți pentru 2025?
Pentru comună, cât mai multe proiecte. Oamenii să fie oameni, să fie sănătoși, să fie răbdători, să aibă încredere că ceea ce am promis se și realizează. Și o colaborare bună cu Consiliul Local.
Dintotdeauna am avut consilieri de calitate, oameni care au înțeles ce înseamnă administrația și politica.
- Varianta video a interviului, AICI
Publicitate și alte recomandări video