anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 21.10.2020

Lacuri subterane cu apă lichidă, descoperite pe Marte

GALERIE
water-on-mars
  • water-on-mars
- +

Trei lacuri subterane cu apă lichidă au fost detectate în apropierea polului sudic al planetei Marte, scrie BBC, care precizează că cercetătorii au confirmat de asemenea existenţa a unui al patrulea lac, despre prezenţa căruia aveau bănuieli din 2018.

Apa lichidă este vitală pentru biologie, astfel că descoperirea va fi de interes pentru cercetătorii care studiază dacă există viaţă în altă parte din Sistemul Solar.

Despre lacurile de pe Marte se crede că sunt extrem de sărate, ceea ce ar face dificil pentru orice vietate să supravieţuiască.

Atmosfera rarefiată a planetei face ca prezenţa apei lichide la suprafaţă să fie aproape imposibilă. Însă ea poate rămâne în formă lichidă în subteran.

Cea mai recentă descoperire a fost posibilă prin folosirea datelor obţinute de un instrument radar de pe Mars Express al Agenţiei Spaţiale Europene, care orbitează planeta Marte din decembrie 2003.

În 2018, oamenii de ştiinţă au folosit date colectate de radarul Marsis pentru a raporta semne ale unui lac subteran cu diametru de 20 de kilometri, localizat la o adâncime de 1,5 km în zona polului sudic al Marte.

Acea descoperire a fost bazată pe 29 de observaţii colectate de Marsis între 2012 şi 2015. Acum, echipa - formată în mare parte din aceiaşi cercetători de la studiul din 2018 - a analizat o bază de date mult mai mare, de 134 de profiluri radar adunate între 2010 şi 2019.

„Am descoperit trei noi zone strălucitoare”, a spus Elena Pettinelli de la Universitatea Roma Tre din Italia, co-autor al studiului. „Lacul principal este înconjurat de corpuri mai mici de apă lichidă, dar din cauza caracteristicilor tehnice ale radarului şi a distanţei până la suprafaţa Marte nu am putut determina cu certitudine dacă sunt conectate”.

Echipa a împrumutat o tehnică folosită în mod obişnuit în investigaţii radar asupra lacurilor subglaciare din Antarctica, Canada şi Groenlanda, adaptând metoda la analiza datelor de pe Marte.

„Interpretarea care stabileşte cel mai bine toate dovezile disponibile este că reflexiile de intensitate mare vin de la mase extinse de apă lichidă”, a explicat co-autorul Sebastian Lauro de la aceeaşi universitate.

Cercetătorii cred că apa lichidă conţine mari concentraţii de săruri dizolvate. Aceste săruri chimice pot, în mod semnificativ, să scadă punctul de îngheţ al apei.

Experimente recente au arătat că apa care conţine săruri de magneziu dizolvate şi perclorat de calciu poate rămâne lichidă până la temperaturi de -123 de grade Celsius.

Dacă viaţa ar putea supravieţui în aceste condiţii depinde de cât de sărate sunt aceste rezerve de apă marţiene.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viitor incert pentru Conferinţa privind Viitorul Europei

Lucian DÎRDALA

Viitor incert pentru Conferinţa privind Viitorul Europei

A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.

Filmuletul zilei

opinii

Centenar diplomatic (II)

Florin CÎNTIC

Centenar diplomatic (II)

1920 a însemnat recunoaşterea internaţională a României complete, în adevăratele sale fruntarii. Trianonul şi apoi, în octombrie, Parisul, sunt cele două repere de neuitat pentru că ele au adus consfinţirea unirii cu Transilvania şi Basarabia.

Ce va urma

Radu PĂRPĂUȚĂ

Ce va urma

Ce se va întâmpla cu strada mea, numită oficial a Bisericii, dar pe care tomeştenii nu o numesc nicicum? Nu ştiu cum se numeşte strada mai sus, dar pe această şosea se ajunge la Păun şi de aici se intră în drumul Iaşilor care vine dinspre sud. 

Suntem cum gândim

Briscan ZARA

Suntem cum gândim

Sunt atâtea aspecte care caracterizează un om prin prisma minţii lui, că s-ar putea scrie tone de cărţi, de aceea e important să se descopere doar plusurile lui, acelea pe care el le-a considerat cu adevărat importante. Restul sunt înşelătoare. Pentru că timpul unui om şi spaţiul în care se desfăşoară acesta sunt finite, prin urmare nu poate să fie foarte bun în toate domeniile, pe toate planurile, de aceea el alege conform structurii sale, doar anumite laturi ale vieţii pe care să le studieze mai profund, pe care să le respecte, să le considere cu adevărat valoroase.

pulspulspuls

Să râdem cu Peni Hill

Să râdem cu Peni Hill

Tare ridicol mai e şi Peni Hill ăsta, băi frate... Deci, fiţi atenţi aicea: după ce s-a testat şi a aflat că are Covid, omul s-a retras la izolare în vila copilului, şi, din câte ne spun sursele noastre, zice-se că omul s-a c*%$& pe el de frică, nu alta, tremurând ca varga lângă ăla micu’ de acasă. 

Caricatura zilei

Arheologi

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.