Lansare de carte la Iași: Nicu Gavriluță explorează secularizarea și prezența sacrului în lumea modernă

Cartea, publicată la Editura Polirom, reunește idei despre fenomenul secularizării și cum sacrul continuă să existe în lumea modernă, sub forme adesea ascunse.

La eveniment au participat personalități din domeniul filosofiei și studiilor religioase, precum prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei, conf. univ. dr. Romeo Asiminei și prof. univ. dr. Alexandru Tofan.

 

Volumul lui Nicu Gavriluță analizează fenomenele de secularizare și desecularizare, explorând cum sacrul rămâne prezent într-o lume modernă dominată de raționalism și tehnologie, chiar și sub forme camuflate. În prima parte a cărții, autorul s-a concentrat asupra conceptului de secularizare, un subiect deja bine cunoscut în literatura de specialitate din Occident, dar mai puțin abordat științific în România.

„Am insistat mult pe sensurile date secularizării, pentru că această realitate e uneori difuză, neclară, hibridă, ambiguă. Când realizăm o cercetare științifică, trebuie să precizăm sensurile conceptului. Așa că am inventariat mai multe semnificații ale secularizării, le-am ordonat istoric și pe o parte dintre ele le-am preluat și eu în analiza mea”, a explicat Gavriluță.

Teorii și limite ale secularizării

Autorul a adus în discuție teoriile sociologice, antropologice și filosofice care se referă la secularizare, recunoscând atât contribuțiile importante ale acestora, cât și limitele lor.

„Toate aceste teorii aduc plusuri, clarificări, dar, în același timp, au și limitele lor. Sunt date absolut inevitabile pentru ca o cercetare, o analiză și o interpretare să aibă și limite evidente. Eu am abordat critic aceste teorii, încercând să evidențiez plusurile și minusurile lor. ”, a subliniat el.

Nicu Gavriluță a propus, de asemenea, o nouă teorie a secularizării, inspirată din teoria lui Niels Bohr despre interconectivitatea cuantică, care sugerează că secularizarea este un fenomen multidimensional, similar unui iceberg.

„Am propus, la rândul meu, o nouă teorie de înțelegere a secularizării, plecând de la un model epistemologic pe care l-am preluat din fizica cuantică, mai exact din teoria lui Niels Bohr, din 1920, privind interconectivitatea cuantică. Era o referință la lumină, care este deopotrivă undă și corpuscul. Depinde de noi cum o percepem. Așadar, secularizarea este deopotrivă un fenomen multidimensional, ea poate avea o față ascunsă, are o față evidentă, este ca un iceberg, cercetăm vârful, ceea ce este clar pentru mulți dintre noi, dar ceea ce se află dedesubt, adică în inconștientul nostru personal sau colectiv, ceea ce e tainic și de preț în viața omului nu întotdeauna luăm în calcul și nici nu o putem face”, a spus autorul.

Căutările sacrului în viața cotidiană

Sociologul a explorat cum sacrul persistă în viața cotidiană, chiar și atunci când este camuflat sub diverse forme. Astfel, el a observat cum sacrul se camuflează în exercițiile de concentrare și relaxare practicate de angajații din multinaționale, dar și în ritualuri mai tradiționale, cum ar fi cele din sate maramureșene. Nicu Gavriluță a urmărit aceleași prezențe ale sacrului în marile orașe ale lumii, în ecosate spirituale, și chiar în activități culturale cotidiene precum muzica, dansul sau arta. Mai mult, autorul a observat că sacrul se camuflează subtil și în iubire sau în viața politică, având exemplul competițiilor electorale din Statele Unite ale Americii și invitându-i pe cititori să exploreze aceleași teme în contextul campaniei prezidențiale din România.

„Există cu certitudine căutări ale unui sens major al vieții. Fiecare om are ceva sfânt în viața lui personală. Sunt și astăzi în 2025 căutări autentice ale sacrului. Am înțeles sacrul ca ceva real, ultim, edificator, justificativ, profund, chiar transcendent, divin în viața fiecărui om. Atunci, am urmărit o parte dintre aceste căutări ale sacrului, dar și anumite camuflări, «ascunderi», cum le spunea la timpul său Mircea Eliade”, a menționat autorul.

Sacrul în era tehnologică și transumanismul

Ultimul capitol al cărții se concentrează pe căutările și ascunderile sacrului în contextul noilor tehnologii și al transumanismului. Nicu Gavriluță a observat prezența unor teme sacre, cum ar fi nemurirea și viața îndelungată, în viziunea transumanistă, care caută să depășească limitele omului actual.

Din punctul meu de vedere, esențial este să putem descoperi aceste componente arhetipale, mitologice și religioase, încifrate în noile tehnologice, pentru că ele ne arată, înainte de toate, perenitatea și supraviețuirea, continuitatea în timp a creațiilor spirituale, dar ne asigură și un confort psihic și șansa de a viețui absolut normal într-o lume a viitorului”, a declarat Nicu Gavriluță, pentru „Ziarul de Iași”.

Despre Nicu Gavriluță

Nicu Gavriluță, născut în 1963, este profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Sociolog, antropolog și eseist, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a fost președinte și vicepreședinte al Societății Sociologilor din România. A primit numeroase premii, inclusiv Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române, în anul 2017, pentru volumul Mit, magie și manipulare politică.

Printre volumele sale publicate la Editura Polirom se numără Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Antropologie socială și culturală (2009), Sociologia sportului.  Teorii, metode, aplicații (coautor alături de Cristina Gavriluță, 2010), Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii (2013), Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului și transumanismul (2018) și De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel (2022).

Publicitate și alte recomandări video