vineri, 29.03.2024
Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă în afara Pământului, susţine Michel Mayor, astrofizicianul co-laureat al Premiului Nobel pentru Fizică din acest an pentru descoperirea primei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui, transmite marţi Live Science.
"Dacă vorbim despre exoplanete, lucrurile sunt clare: Nu vom migra acolo!", a declarat el într-un interviu pentru AFP, adăugând că doreşte să elimine teoriile fanteziste care susţin că, atunci când viaţa nu va mai fi posibilă pe Pământ, omenirea îşi va găsi o nouă casă printre stele.
Toate exoplanetele cunoscute sunt pur şi simplu prea departe pentru a ne putea gândi la o modalitate fezabilă de a călători până la ele. "Chiar şi în cel mai optimist caz în care găsim o planetă locuibilă care să nu fie prea departe, să zicem la câteva zeci de ani lumină, ceea ce nu e mult deloc, e chiar în vecinătatea noastră, şi totuşi timpul necesar pentru a ajunge până acolo este considerabil", a explicat el.
Michel Mayor împarte jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică din acest an cu Didier Queloz pentru descoperirea primei exoplanete în octombrie 1995. Folosind instrumente inovatoare la Observatorul Haute-Provence, din sudul Franţei, cei doi au descoperit o planetă gigantică gazoasă, similară lui Jupiter, pe care au denumit-o 51 Pegasi b. Cealaltă jumătate a Nobelului i-a revenit profesorului James Peebles de la Universitatea Princeton pentru activitatea sa de cercetare privind poate cele mai mari mistere cu care se confruntă în prezent astrofizica: materia întunecată şi energia întunecată.
Din 1995 şi până în prezent, au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee, însă niciuna dintre ele nu este suficient de aproape pentru a putea călători acolo într-un interval rezonabil de timp.
Stephen Kane, profesor de astrofizică planetară la Universitatea California din Riverside, este de acord cu Mayor. "Realitatea tristă este că, în acest moment al istoriei umanităţii, toate celelalte stele sunt practic infinit de departe", a declarat el pentru Live Science. "Ca specie, noi ne chinuim foarte mult să ajungem chiar şi până la Lună", a adăugat el.
Am putea trimite oameni pe Marte în următorii 50 de ani, însă "aş fi foarte surprins dacă ar ajunge oameni până pe orbita lui Jupiter în următoarele câteva secole", a mai susţinut Kane. Iar cum distanţa până la cea mai apropiată stea de Soare este de aproximativ 70.000 de ori mai mare decât distanţa până la Jupiter, "toate stelele sunt pur şi simplu imposibil de departe".
Optimiştii ar putea spune că multe lucruri ni se păreau imposibile până când le-am realizat, aşa cum au fost cursele aviatice intercontinentale. "În acest caz însă, fizica necesară pentru a ajunge la alte stele, dacă ea există, ne este complet necunoscută şi va necesita o schimbare fundamentală în modul în care înţelegem relaţia dintre masă, acceleraţie şi energie".
"Aşa că rămânem deocamdată aici, cu picioarele pe Pământ, iar acest lucru probabil că nu se va schimba pentru foarte, foarte mult timp", a concluzionat el.
Andrew Fraknoi, profesor emerit de astronomie la Foothill College din California, are însă o poziţie mai optimistă. El este de acord că în viitorul apropiat nu vom putea ajunge la alte stele. "Însă eu nu am să spun niciodată că nu vom ajunge la stele şi posibil la alte planete locuibile. Cine ştie cum va arăta tehnologia noastră peste un milion de ani de evoluţie?".AGERPRES
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |