Procentul celor dezamăgiți a crescut semnificativ față de anul trecut, iar explicația ține, cel mai probabil, de lecția pe care românii simt că au învățat-o după cazul Nordis. Episodul a funcționat ca un semnal de alarmă: proiectele spectaculoase, prezentările atrăgătoare și promisiunile ferme nu mai sunt suficiente. Oamenii caută dovezi, garanții și o comunicare transparentă înainte să semneze un contract.

În același timp, dorința de a cumpăra o locuință nouă rămâne puternică, însă s-a transformat într-o nevoie și mai apăsată de siguranță. Dacă la finalul lui 2024, mai bine de jumătate dintre potențialii cumpărători spuneau că ar avea încredere într-un dezvoltator, acum doar 25% se mai simt confortabil cu această idee, potrivit studiului realizat de imobiliare.ro.

Cumpărările în stadiu de proiect s-au înjumătățit

Concomitent, și apetitul pentru achizițiile în stadiu de proiect s-a prăbușit, de la 58% în 2024, la 27% în 2025. Pentru mulți potențiali cumpărători de pe piața rezidențială, e clar că preferă să vadă mai întâi blocul ridicat și apoi să ia o decizie.

Schimbările fiscale contribuie și ele la această prudență. Eliminarea cotei reduse de TVA și aplicarea TVA-ului standard de 21% pentru locuințele noi face ca orice achiziție să presupună un efort financiar mai mare. În acest context, proiectul de lege adoptat recent, care introduce măsuri suplimentare de protecție pentru cumpărători, este privit ca un pas necesar pentru restabilirea încrederii.

Potrivit avocatnet.ro, legea supranumită „Legea Nordis”, adoptată pe 12 noiembrie, introduce reguli menite să protejeze cumpărătorii de locuințe noi, în special pe cei care plătesc în avans pentru apartamente aflate doar pe hârtie. Avansul pentru rezervarea unei unități locative este limitat la maximum 5% din prețul total și este valabil cel mult 60 de zile, până la semnarea promisiunii de vânzare. Ulterior, avansurile pot ajunge la cel mult 45% din preț (sau 50% dacă includ și rezervarea), plătite eșalonat în funcție de stadiul proiectului și folosite exclusiv pentru dezvoltarea acelui imobil.

• Citiți și: „NORDIS DE IAȘI” – Dezvoltator în insolvență, clienți în impas: trebuie să mai dea zeci de mii de euro în plus. „Plătiți sau pierdeți apartamentele”

Legea introduce preapartamentarea, o procedură care permite deschiderea cărților funciare pentru viitoarele apartamente înainte de începerea construcției, astfel încât promisiunile de vânzare să fie autentificate și notate obligatoriu în cartea funciară. În acest fel, se elimină riscul vânzării multiple a aceluiași imobil viitor.

Proiectul are o vulnerabilitate majoră: nu oferă protecție

Cu toate acestea, proiectul are o vulnerabilitate majoră: nu oferă protecție cumpărătorilor în cazul insolvenței dezvoltatorului, care rămân simpli creditori fără privilegii. În plus, legea nu impune garanții, asigurări sau mecanisme clare pentru recuperarea avansurilor, iar unele prevederi sunt formulate ambiguu și pot genera dificultăți de aplicare.

Deși aduce clarificări necesare într-o piață marcată de scandaluri și pierderi financiare, legea nu acoperă încă toate riscurile cu care se confruntă cumpărătorii de locuințe noi. În mod normal, agenților imobiliari le revine tocmai acest rol, de a-i ghida pe cumpărători.

Studiul imobiliare.ro arată că 71% dintre respondenți înțeleg acum rolul unui agent în tranzacție, iar percepția negativă se diminuează. Tot mai mulți români recunosc că un profesionist poate negocia, poate filtra informațiile esențiale și poate ghida procesul într-un mod mai sigur.

Daniel Crainic, directorul de marketing al Imobiliare.ro, vede în acest trend un semn de maturizare a pieței: cumpărătorii sunt mai atenți la calitatea serviciilor, iar specialiștii sunt mai preocupați să ofere consultanță reală.

Agenții rămân de evitat

Paradoxal, intenția de a lucra efectiv cu un agent scade de la 75%, la 68%. Dar motivele rămân în principal cele financiare, deși tot mai puțini consideră comisionul prea mare. Într-o piață complicată de schimbări fiscale și de exemple care i-au făcut pe oameni mai vigilenți, nevoia de ghidaj există, dar decizia de a plăti pentru el rămâne dificilă.

• Citiți și: INVESTIGAŢIE – Ansamblurile premium Solumnia&Viliera: o miză de milioane de euro. Zeci de ieşeni au plătit integral apartamente pe care nu le-au mai primit

Studiul realizat pe un eșantion de 800 de persoane din marile orașe ale țării surprinde un moment de recalibrare. Românii nu mai pun semnul egal între promisiuni și rezultate. Piața imobiliară rămâne activă, dar filtrată printr-o atenție sporită, iar acest echilibru nou, născut după un an cu provocări și învățăminte dure, pare să contureze ritmul în care se vor lua deciziile viitoare.

Publicitate și alte recomandări video