Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Una dintre cele mai vechi şi mai renumite fabrici de confecţii din România, înfiinţată în urmă cu 55 de ani, SC ''Moda'' SA din Arad, continuă să fie o firmă prosperă, în ciuda crizei economice mondiale. Dacă înainte de 1990, în Arad lucrau în industria de textile — confecţii peste 20.000 de salariaţi, la UTA, Teba, Tricoul Roşu şi la Confecţii, în prezent nu mai fiinţează decât cea din urmă. UTA a fost demolată, noii proprietari construind acolo un parc industrial, terenul unde a fost Tricoul Roşu a devenit un maidan după demolarea fabricii, iar clădirile Tebei sunt în paragină.
''Este mult? Este puţin? Dacă ne raportăm la istoria unei întreprinderi, nu este nici mult, dar nici puţin. Aceasta deoarece puţine întreprinderi se pot mândri că au ajuns la această vârstă, lucru care se explică şi prin aceea că în prezent nici nu se mai urmăreşte acest lucru, mediul economic de azi aflându-se într-o permanentă schimbare şi reaşezare'', a declarat ieri, inginer Monica — Diana Fufezan, directorul general al societăţii. Potrivit acesteia, în aceste zile, societate aniversează 20 de ani de la privatizare, 20 de ani de colaborare cu cunoscuta firmă ''Karpeller'' din Manchester (Anglia) şi 5 ani de la mutarea producţiei în noul sediu, adaptat necesităţilor actuale. Oficial, fabrica a cărei ''urmaşă'' este această societate, a luat fiinţă la data de 7 iulie 1959. La început, noua întreprindere industrială s-a numit Fabrica de Confecţii Arad, pentru ca ulterior să se numească Întreprinderea de Confecţii Arad, iar din 1990, SC ''Moda'' SA. Bazele acesteia au fost puse în anul 1945, atunci când un grup de 30 de meseriaşi s-au constituit într-o asociaţie sub numele de 'Atelierele colective ale croitorilor' din Arad, în acelaşi an constituindu-se Cooperativa meşteşugărească 'Solidaritatea', prima de acest fel din Arad, la care s-au afiliat şi alte meserii. În anul 1950, croitorii s-au desprins din această cooperativă, fondând propria lor cooperativă, numită 'Artex', cooperativă care a început în anul 1954 să îşi construiască un nou local de producţie, pentru 600 de muncitori, pe un teren situat pe str. Ocsko Terezia (în prezent Liviu Rebreanu), unde s-a aflat până în urmă cu câteva zile sediul SC 'Moda' SA. La scurt timp de la înfiinţare, Fabrica de Confecţii din Arad a început să se impună atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, alături de ''Mondiala'' Satu Mare fiind primele fabrici româneşti care au început să lucreze, la începutul anilor '60, produse pentru 'export-vest', mai precis pentru Germania. De la un an la altul, cererea de produse a crescut continuu, ajungându-se ca în anul 1961 aici să se producă peste 250 modele de confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii. Ca o consecinţă a acestui fapt, s-a impus şi creşterea numărului de muncitori, astfel că a fost necesară trecerea la un program de lucru pe două schimburi. În anul 1961 s-a început construcţia corpului de clădire 'B' al fabricii, cu un singur nivel, având o suprafaţă de 978 metri pătraţi, dat în folosinţă în anul 1962. În următorii doi ani, clădirea a fost etajată, până în anul 1966 fiind extins şi modernizat şi corpul de clădire 'A', astfel că suprafaţa totală construită s-a apropiat de 8.000 de metri pătraţi. Dezvoltarea fabricii a continuat, în anul 1974 fiind dat în folosinţă corpul 'C' de clădire, cu patru nivele, având o suprafaţă utilă de 5.520 metri pătraţi. După evenimentele din decembrie 1989, societatea a primit numele de 'Moda' SA? la conducerea ei fiind numită ing. Monica Fufezan, cea care îi conduce şi astăzi destinele. În urma scăderii drastice a numărului de salariaţi, Consiliul de Administraţie al societăţii a decis relocarea acesteia într-un spaţiu mai mic, dimensionat la actualul număr de angajaţi, demarându-se construcţia unei hale de producţie pe un singur nivel, având anexată o clădire P plus 1, pentru birouri, pe un teren de aproximativ 5.000 metri pătraţi, investiţia ridicându-se la circa un milion de euro, iar sediul a fost achiziţionat în 2006, mutarea efectivă făcându-se etapizat, ea încheindu-se în 2009.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |