Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Lecţie de supraveţuire

Una din cele mai vechi fabirici de confecţii din ţară a reuşită să treacă cu bine de criza economică.

GALERIE
investitori-fabrica-textile
  • investitori-fabrica-textile
- +

Una dintre cele mai vechi şi mai renumite fabrici de confecţii din România, înfiinţată în urmă cu 55 de ani, SC ''Moda'' SA din Arad, continuă să fie o firmă prosperă, în ciuda crizei economice mondiale. Dacă înainte de 1990, în Arad lucrau în industria de textile — confecţii peste 20.000 de salariaţi, la UTA, Teba, Tricoul Roşu şi la Confecţii, în prezent nu mai fiinţează decât cea din urmă. UTA a fost demolată, noii proprietari construind acolo un parc industrial, terenul unde a fost Tricoul Roşu a devenit un maidan după demolarea fabricii, iar clădirile Tebei sunt în paragină.

 ''Este mult? Este puţin? Dacă ne raportăm la istoria unei întreprinderi, nu este nici mult, dar nici puţin. Aceasta deoarece puţine întreprinderi se pot mândri că au ajuns la această vârstă, lucru care se explică şi prin aceea că în prezent nici nu se mai urmăreşte acest lucru, mediul economic de azi aflându-se într-o permanentă schimbare şi reaşezare'', a declarat ieri, inginer Monica — Diana Fufezan, directorul general al societăţii. Potrivit acesteia, în aceste zile, societate aniversează 20 de ani de la privatizare, 20 de ani de colaborare cu cunoscuta firmă ''Karpeller'' din Manchester (Anglia) şi 5 ani de la mutarea producţiei în noul sediu, adaptat necesităţilor actuale. Oficial, fabrica a cărei ''urmaşă'' este această societate, a luat fiinţă la data de 7 iulie 1959. La început, noua întreprindere industrială s-a numit Fabrica de Confecţii Arad, pentru ca ulterior să se numească Întreprinderea de Confecţii Arad, iar din 1990, SC ''Moda'' SA. Bazele acesteia au fost puse în anul 1945, atunci când un grup de 30 de meseriaşi s-au constituit într-o asociaţie sub numele de 'Atelierele colective ale croitorilor' din Arad, în acelaşi an constituindu-se Cooperativa meşteşugărească 'Solidaritatea', prima de acest fel din Arad, la care s-au afiliat şi alte meserii. În anul 1950, croitorii s-au desprins din această cooperativă, fondând propria lor cooperativă, numită 'Artex', cooperativă care a început în anul 1954 să îşi construiască un nou local de producţie, pentru 600 de muncitori, pe un teren situat pe str. Ocsko Terezia (în prezent Liviu Rebreanu), unde s-a aflat până în urmă cu câteva zile sediul SC 'Moda' SA. La scurt timp de la înfiinţare, Fabrica de Confecţii din Arad a început să se impună atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, alături de ''Mondiala'' Satu Mare fiind primele fabrici româneşti care au început să lucreze, la începutul anilor '60, produse pentru 'export-vest', mai precis pentru Germania. De la un an la altul, cererea de produse a crescut continuu, ajungându-se ca în anul 1961 aici să se producă peste 250 modele de confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii. Ca o consecinţă a acestui fapt, s-a impus şi creşterea numărului de muncitori, astfel că a fost necesară trecerea la un program de lucru pe două schimburi. În anul 1961 s-a început construcţia corpului de clădire 'B' al fabricii, cu un singur nivel, având o suprafaţă de 978 metri pătraţi, dat în folosinţă în anul 1962. În următorii doi ani, clădirea a fost etajată, până în anul 1966 fiind extins şi modernizat şi corpul de clădire 'A', astfel că suprafaţa totală construită s-a apropiat de 8.000 de metri pătraţi. Dezvoltarea fabricii a continuat, în anul 1974 fiind dat în folosinţă corpul 'C' de clădire, cu patru nivele, având o suprafaţă utilă de 5.520 metri pătraţi. După evenimentele din decembrie 1989, societatea a primit numele de 'Moda' SA? la conducerea ei fiind numită ing. Monica Fufezan, cea care îi conduce şi astăzi destinele. În urma scăderii drastice a numărului de salariaţi, Consiliul de Administraţie al societăţii a decis relocarea acesteia într-un spaţiu mai mic, dimensionat la actualul număr de angajaţi, demarându-se construcţia unei hale de producţie pe un singur nivel, având anexată o clădire P plus 1, pentru birouri, pe un teren de aproximativ 5.000 metri pătraţi, investiţia ridicându-se la circa un milion de euro, iar sediul a fost achiziţionat în 2006, mutarea efectivă făcându-se etapizat, ea încheindu-se în 2009.

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri