Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un inginer doctor de la o organizaţie dendrologică din Iaşi trage de urechi autorităţile locale

Lecţii şi mustrări de la specialişti pentru Primăria Iaşi vizând amenjarea oraşului

GALERIE
Stefan cel Mare
  • Stefan cel Mare
- +

În sfârşit, după numeroasele discuţii referitoare la lucrările executate de către Primăria municipiului Iaşi pe bulevardul Ştefan cel Mare, iată că “Primăria caută idei pentru centrul istoric”.

În continuare vom propune câteva idei, enumerate sumar.

1. Privitor la aria pentru care se cer idei, începând din Parcul Copou şi până la Palatul Culturii, iată că se mai apropie terminare amenajarea culoarului Bahlui. Nu ştiu în sarcina cui cade amenajarea peisagistică şi recreativă a versanţilor bahluieni, dar este bine să se anunţe din timp ce specii de plante şi ce puncte atractive vor fi amplasate acolo... În mod special, plantaţia de aici va trebui să atenueze curenţii de aer foarte reci!

2. Conceptul de amenajare a centrului istoric trebuie să fie unul preponderent ecologic, pentru protecţia omului, cu asigurarea umbrei pe trotuare, cu filtrarea biologică şi chimică a aerului, atenuarea curenţilor reci în timpul iernii şi nu cu exagerări de genul “perspectivă vizuală lată de 100 m”, ca să se vadă faţada Teatrului Naţional. Respectiva faţadă poate fi văzută şi prin spaţii de 2-3 m.

3. Pentru evitarea kitsch-urilor, Primăria trebuie să stabilească limpede funcţiile fiecărui spaţiu verde din oraş. Spre exemplu, parcul Copou, gazda Muzeului Literaturii, a Teiului lui Eminescu, a Obeliscului cu lei, a Casei de Cultură, a busturilor de bronz etc., trebuie să întreţină şi să dezvolte funcţia principală, aceea culturală. Încărcarea parcului şi cu funcţia sportivă (skatepark, role, biciclete), la o suprafaţă teoretică de 10 ha, din care numai jumătate este vizitabilă, înseamnă deja un kitsch...

4. Tocmai în centrul istoric trebuie serios analizat microclimatul oraşului (a se vedea lucrarea prof. dr. Elena Erhan), acum când se mai pot îndrepta unele aspecte. Iarna, aerul rece şi greu curge ca apa la vale, pe culoarul Bahluiului (atenţionare mai veche a arhitectului Ionel Oancea), apoi pe bulevardul C.A. Rosetti, Şoseaua Sărăriei, bd. Carol I, str. Păcurari etc. Un singur exemplu: ce simt oamenii când trec printre Hotelul Unirea şi magazinul Unic, în drum spre subtraversare, pe timpul iernii?

5. Piaţa din faţa Universităţii de Medicină şi Farmacie, ca şi Piaţa Unirii suferă de boala “perspectivei vizuale late de 100 m”, semnificând un mic deşert în inima Iaşului...

6. Referitor la skatepark-uri: sunt necesare pentru tineretul ieşean, dar trebuie amplasate în toate cartierele. De ce în cartierul Copou, alături de skatepark-ul de lângă stadionul de fotbal, trebuie să mai fie unul în parcul Copou? Dar în celelalte cartiere ieşene?

7. Accesul biciliştilor a fost experimentat în urmă cu câţiva ani în Parcul Expoziţiei, acolo unde s-a soldat cu înghesuieli teribile în duminicile călduroase, cu... câteva accidente şi cu un articol publicat în Ziarul de Iaşi, scris de către un ieşean stabilit de mai mult timp în străinătate. Iată ce înseamnă să nu respecţi funcţiile spaţiilor verzi! Lângă statuia lui Mihai Viteazu staţionează - neînchiriate – zeci de biciclete...

8. Mult-discutata problemă a bulevardului Ştefan cel Mare este una mai specială şi acum ne vom referi doar în trecere: în afară de replantarea teilor şi îndepărtarea cuburilor cu arbori, mai există un aspect ce ţine de mentalitatea moldovenească, preferându-se localuri alimentare (o cafea, un suc ori chiar o bere). Să te plimbi pe Ştefan cel Mare doar pentru a netezi faţa aspră a pietrei cubice?

9. Anul trecut, pentru prima dată în România, aici, la Iaşi, a fost depistată “boala Wi-Fi a copacilor”, cauzată de radiaţia electro-magnetică, emisă de către antenele de pe blocuri pentru telefoanele mobile şi tehnologiile wireless (fără fir). Cele mai afectate specii sunt: paltinul de câmp, castanul porcesc (acesta este mai afectat foarte serios şi de molia minieră Cameraria ohridela), gutuiul chinezesc, mălinul indigen, corcoduşul, teiul cu frunza mare etc. În Olanda, parcurile sunt afectate de aceeaşi boală în proporţie de 70%.

10. Situaţia arborilor de aliniament – cei mai expuşi la poluarea cu gaze fierbinţi de eşapament – trebuie analizată de la stradă la stradă. Trebuie renunţat la utilizarea speciei Aesculus hippocastanum (castan porcesc), ca arbore de aliniament. Acolo unde este posibil trebuie mutat amplasamentul arborilor stradali pe latura neexpusă a trotuarului (drept exemplu: a se vedea Ulmus pumila-“Pinnato-Ramosa”, adică ulmul de Turkestan de pe bd. Anastasie Panu.

Iaşul nu este Copşa Mică sau Baia Mare, însă poluarea rutieră ieşeană cu CO2, CO, oxizi de azot, oxizi de sulf etc. devine tot mai agresivă pentru om, animale şi plante, fapt dovedit prin uscarea tinerilor tei de la marginea trotuarului, după 2-3 ani de la plantare şi de cele 25.000 de persoane bolnave de astm.

 
Un grup de 77 de semnatari, majoritatea cadre didactice universitare, doi membri ai Academiei Române, 19 personalităţi din afara Iaşului şi alte şase personalittăţi străine au adresat Primăriei Iaşi o scrisoare deschisă, prin care protestează privitor la tăierea teilor de pe b-dul Ştefan cel Mare şi solicită un audit legal.
 
Precizări generale
  1. Nu ştim câţi tei au fost tăiaţi.
  2. Vârsta aproximativă: majoritatea avea aproximativ 60 de ani (plantaţi după război), dar au fost şi exemplare mai tinere.
  3. Arborii din spaţiile verzi sunt mai scunzi, dar mai groşi, comparativ cu cei din pădure, crescuţi într-o concurenţă acerbă.
  4. Teii au un frunziş mai bogat decât fagii şi alte foioase.
  5. Frunza este organul vegetal capabil să asigure o protecţie a mediului din jur şi implicit a omului.
  6. Informaţiile despre capacitatea protectivă provin atât din literatura de specialitate, cât şi de pe internet.
  7. Calculele estimative au fost efectuate cu prudenţă, fără exagerări, considerându-se un tei mediu de 50 de ani, aproximativ din clasa a III-a de producţie forestieră, conform Tabelelor dendrometrice (1947, pag. 994-995).
  8. Cele 3 specii autohtone de tei sunt arbori cu înălţimi de 20-40 metri.
  9. Salcâmul japonez-pendul (altoit la 2,5-3,0 m înălţime) este un arbust (numai specia tipică, nealtoită, este un arbore de 30 metri).
Capacitatea protectivă a teiului, la vârsta de 50 de ani
 
La 50 de ani, teiul încă manifestă o creştere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, care însumează o suprafaţă verde de aproximativ 600 mp.
 
Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon şi produce 6-7 kg oxigen. Pentru propria creştere în grosime, el produce iniţial 6 kg glucide, care apoi intră în diferite combinaţii.
 
Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, pentru că frunzişul său are un albedou de 20% (reflectă o parte din radiaţia solară), iar aerul este mai umed, datorită propriei transpiraţii.
 
Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelaţi, inclusiv pe peţiol, pot reţine cantităţi importante de praf, care apoi este spălat de ploi şi ajunge pe sol. În privinţa acestei însuşiri, teiul este pe locul 3, după stejar şi ulm.
Nu este neglijabilă nici capacitatea teilor de a emite fitocide, substanţe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor şi a insectelor, dar care sunt utile şi omului, distrugând bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei şi al unor afecţiuni pulmonare.
 
Capacitatea protectivă a salcâmului japonez-pendul (arbust)
 
Acest arbust, cu un volum eteric (cu aer) al coroanei de 0,5 metri cubi şi o suprafaţă exterioară de 2-3 metri pătraţi, poate filtra şi elibera 0,01 kg oxigen.
 
Aşadar, abia 500 de exemplare de Sophora japonica-“Pendula” pot egala performanţa unui singur exemplar de Tilia tomentosa de 50 de ani, fără a mai putea asigura şi umbra pe trotuar. Ritmul de creştere a arbustului Sophora este mult mai lent, comparativ cu cel al teilor.
 
Monitorizarea poluării atmosferei urbane cu ajutorul “arborilor santinelă” (arbori bioindicatori)
 
În unele ţări occidentale a fost stabilit un program de analize fizico-chimice ale frunzelor vătămate prin poluare (arsuri), recoltate de la aşa-numiţii “arbori santinelă” sau “arbori bioindicatori”. Acest procedeu de monitorizare a poluării atmosferice este de 15 ori mai ieftin decât cel clasic (Chira-Boleam Flora indicatoare a poluării, 2008, p. 17). Teiul argintiu se pretează foarte bine pentru îndeplinirea rolului de “arbore santinelă” (bioindicator).
 
Nivelul de documentare a celor care se ocupă de spaţiile verzi ieşene
 
Este regretabil şi inadmisibil că nu se conştientizează diferenţa de condiţii de vegetaţie foarte dure (toxice) ale arborilor stradali (de aliniament), faţă de restul plantelor din spaţiile verzi.
 
Exemplul cel mai grăitor este aliniamentul cu Magnolia kobus de pe bulevardul Socola. Ce creşteri în înălţime a realizat Magnolia în timpul scurs de la plantare? Pe când şi ceva umbră aici?
 
Alt exemplu este înlocuirea teiului indigen cu o specie mai sudică, de climat umed (Sophora), urcată spre nord cu aproximativ 12 grate latitudinale.
 
Asociaţia Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” – Iaşi
Ing. dr. Ionel LUPU

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri