Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Lefuri în spitale: 35.000 lei/lună. Iată de ce nu trebuie să mai daţi atenţii când mergeți la medic!

GALERIE
medic
  • medic
- +

Măririle salariale din domeniul medical care au fost puse în aplicare de pe 1 martie 2018 i-au făcut pe medicii din toată ţara şi implicit din Iaşi să câştige asemenea colegilor lor din alte ţări europene, dacă nu chiar şi peste ei. Există în momentul de faţă numeroşi medicii care adună într-o lună peste 20.000 de lei, dar ajung şi la peste 35.000 de lei. Aceste măriri scot însă la iveală un lucru curios: un medic primar, care este şi şef de secţie, ajunge să câştige mai mult decât un manager de spital, în condiţiile în care, în urmă cu câţiva ani, lucrurile erau exact invers. Studiind declaraţiile de avere ale medicilor şi managerilor de la spitalele ieşene, se observă anumite particularităţi: în ultimii ani, tot mai mulţi medici şi-au deschis conturi bancare la mai multe bănci, pentru a pune bani deoparte, şi-au schimbat casa sau maşina, şi au adunat terenuri în judeţ şi împrejurimi. În aceste condiţii, nu este de mirare că există manageri de unităţi medicale, medici de profesie, care susţin că ar renunţa oricând la funcţia de conducere pentru a se întoarce la activitatea din spital, care este mult mai bine plătită. „Ziarul de Iaşi“ face astăzi o trecere în revistă a declaraţiilor de avere ale medicilor cu funcţii, şi vă prezintă cele mai relevante cifre.

Un exemplu relevant pentru situaţia anormală „şef mai prost plătit decât subordonat“ este al fostului manager de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“, dr. Radu Terinte, care anual ca manager câştiga 122.913 lei, o medie aproximativă de 10.200 de lei/lună, în condiţiile în care aproape orice medic din spital care este şi şef de secţie are un salariu de 10.000 de lei, fără să adăugăm aici şi activităţile didactice sau cele independente. Comparativ, soţia sa, Cristina Terinte, care este medic anatomo-patolog la Institutul Regional de Oncologie, are trecut în declaraţia de avere că anual câştigă 200.000 de lei, ceea ce ar înseamnă că lunar primeşte cel puţin 16.000 de lei, la care se adaugă şi alte venituri ca medic colaborator, de 36.000 de lei anual.

Şefa Clinicii de Neurologie Pediatrică, conf. dr. Georgeta Diaconu, este una dintre cele mai bogate din spital, totalizând venituri de 22.000 de lei lunar, în urma cumulării veniturilor ca medic de 184.000 de lei anual cu pensia de 80.000 de lei pe an. Aceasta deţine singură patru terenuri în judeţ, două agricole şi două intravilane, două apartamente şi trei case de locuit. Are mai multe depozite bancare, cele în euro totalizând peste 100.000 de euro, încă 3.700 de dolari şi un cont în lei deschis în 2019 cu un sold de 120.000 de lei.

Între şefii de secţie care nu au grija zilei de mâine se numără şi şefa Secţiei de Recuperare Pediatrică, conf. dr. Laura Florescu, cu venituri anual de 164.000 ca şef secţie şi alţi 80.600 de lei pentru funcţia didactică de la UMF, adică un total de 245.000 de lei sau altfel spus, 20.400 de lei lunar. Aproape la fel de bine stă şi Tamara Roşu, şefa Unităţii de Primire a Urgenţelor de la spital, cu venituri anuale de 174.000 de lei şi 61.000 de lei de la UMF, adică 235.000 de lei, lunar suma aproximativă fiind de 19.500 de lei.

Dr. Alina Luca, şefa Clinicii de Cardiologie Pediatrică, cumulează anual din activitatea clinică şi de management de la spital şi din activitatea educaţională şi de cercetare de la UMF Iaşi 172.000 de lei, un calcul aproximativ arătând că lunar veniturile sale ajung la 14.000 de lei. Aşa se explică şi cele două fonduri private de pensii deschise în anul 2008 şi care au un sold la zi de aproximativ 103.000 de lei, şi încă un cont la CEC Bank deschis în 2019, fiind vorba despre 92.000 de lei în cont. Un alt şef de secţie cu numeroase active financiare în euro, lei şi dolari şi cu un venit de invidiat este dr. Dana Anton Păduraru, şefa secţiei Pediatrie III. Aceasta, împreună cu soţul său, deţine patru terenuri, două agricole şi două intravilane, două apartamente în Iaşi şi o casă de locuit în comuna Aroneanu. Astfel, din activitatea medicală câştigă 127.000 de lei, la care se adaugă activitatea de la UMF, veniturile lunare aproximative fiind de 16.000 de lei. 

Şef de secţie IBCV Iaşi:35.400 lei/lună
 
Unul dintre managerii care strâng bani şi ca manager, şi ca medic este prof.dr. Grigore Tinică, de la Institutul de Boli Cardiovascu­lare „Prof. dr. George I.M. Georgescu“ (IBCV) Iaşi, care la un calcul aproximativ, cumulează venituri de peste 23.000 de lei lunar. Astfel, ca manager şi medic primar veniturile sunt de 140.000 de lei anual, încă 117.000 de lei ca profesor universitar, o indemnizaţie de 13.000 de lei ca membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, şi alţi 2.300 de lei pentru consultanţă ştiinţi­fică la Institutul de Medicină Legală. Tinică are 14 conturi deschise la trei bănci, în lei, euro şi dolari, constând în conturi curente, depozite bancare, fonduri de investiţii sau fonduri private de pensii. Acesta are puşi deoparte până în prezent aproximativ 835.000 de lei, 11.000 de dolari şi 4.000 de euro, adică în total circa 900.000 de lei, având pe an venituri din dobânzi de 4.800 de lei.
 
Pe lângă aceştia, profesorul are şase terenuri, unul agricol în Republica Moldova, unul forestier în Bârnova, trei intravilane în Iaşi, Bucureşti şi Republica Moldova şi un extravilan în Bârnova, la care se adaugă trei apartamente, în Chişinău, Bucureşti şi Iaşi.
 
Şeful Secţiei de Cardiologie de la IBCV, dr. Cristian Stătescu strânge şi el din activitatea de la spital şi din cea de la UMF aproximativ 213.000 de lei anual, un venit lunar aproximativ de 17.000 de lei pe lună, la care se adaugă venituri din activităţi independente de 220.800 de lei anual, adică o medie lunară de 18.400. Vorbim despre venituri de 35.400 de lei pe lună, fără a lua în calcul şi veniturile soţiei, medic la Spitalul „Sf. Spiridon“. Aşadar, venitul pe care spre exemplu un salariat bine plătit dintr-un alt domeniu îl primeşte într-un an, un medic poate să îl adune într-o singură lună. 
 
Bijuterii şi obiecte de artă de 85.000 de euro
 
Unul dintre cei mai bogaţi manageri de spital a rămas dr. Lucian Eva, de la Spitalul de Neurochirurgie, care din activitatea desfăşurată la spital câştigă lunar peste 21.000 de lei, iar anual totalizează aproximativ 255.000. Pe lângă aceşti bani, se adaugă 4.000 de lei pentru activitatea desfăşurată la Universitatea „Apollonia“ şi încă 5.800 de la Facultatea de Educaţie Fizică de la Universi­tatea „Al.I. Cuza”, venituri care par mărunţiş în comparaţie cu cele de la spital. Astfel, nu sunt de mirare cele şapte terenuri, casa de locuit de 360 de metri pătraţi, bijuterii, obiecte de artă şi cult în valoare de 85.000 de euro sau activele financiare avute. În anul 2014 şi-a deschis un depozit bancar cu sold la zi de 23.800 lei, un alt cont în 2015 cu 20.000 de lei, plus un depozit bancar pentru copil cu sold de 25.800 de lei. La fel de bine o duce după măririle salariale şi directorul medical Cezar Popescu care câştigă 190.000 de lei într-un an din activitatea de la spital - un venit aproximativ de 15.000 lunar, şi care şi-a cumpărat un Lexus în anul 2018. Ceilalţi şefi de secţie din spital nu şi-au actualizat încă declaraţiile de avere pe anul 2018
 
Oftalmolog cu două clinici  private: 136.710 lei/lună.
 
Pentru funcţia de manager al Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon, ec. Ioan Bârliba câştigă anual, conform ultimei declaraţii de avere, 127.893 de lei, echivalentul a aproximativ 10.657 de lei pe lună. În casa familiei Bârliba intră alţi 69.261 de lei anual, pe care îi câştigă soţia managerului de spital ca şef birou la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, deci aproximativ 5.771 de lei/lună. 
 
Nouă şefi de clinică de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ încasează anual, doar în urma activităţilor lor din cadrul unităţii medicale, mai mult decât managerul. Cel mai mare salariu din spital este luat de dr. Diana Cimpoeşu, şef al Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) a spitalului, care doar din activitatea în unitatea medicală a încasat în ultimul an 239.309 lei, adică echivalentul a aproximativ 19.942 de lei pe lună. La această sumă se adaugă şi 120.354 de lei pentru cursurile susţinute la UMF Iaşi, 15.365 de lei pentru activitatea prestată la o clinică privată, 13.243 de lei pentru că oferă experiză în medicina de urgenţă la Institutul de Medicină Legală Iaşi, 11.295 de lei pentru funcţiile de director program AMU pentru prespital şi UPU, 1.044 de lei cumulat pentru funcţia de membru în consiliu de administraţie al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ şi pentru cea de membru în comisia de doctorat în Târgu Mureş, precum şi 12. 095 de lei pentru activitatea ştiinţifică. Adunat, doctorul Cimpoeşu câştigă anual 412.705 lei, echivalentul a 34.392 de lei pe lună.
 
Pe locul secundar în topul celor mai bine plătiţi medici din spital se află dr. Teodor Stamate, şeful Clinicii de Chirurgie plastică şi reconstructivă, care este plătit pentru munca sa la spital cu 162.146 de lei pe an, echivalentul a 13.512 lei pe lună. De asemenea, doctorul a primit în ultimul an 4.881 lei pentru că este profesor universitar emerit al UMF, 58.500 din activităţi private, 53.280 de lei pensie, ajungând să câştige, în total, suma de 278.807 de lei pe an, echivalentul a 23.233 de lei lunar.
 
Aproape la fel de bine plătit ca dr. Stamate este şi dr. Mihail-Dan Cobzeanu, şeful clincii ORL, care încasează anul pentru funcţia sa suma de 152.952 de lei pe an, adică aproximativ 12.829 de lei pe lună. La aceasta adaugă şi suma de 135.332 de lei pentru activitatea din cadrul UMF şi 20.399 de lei din activităţi private. În total, medicul primeşte 308.683 de lei anual, echivalentul a 25.723 lei pe lună. Dr. Nicolae Dănilă, şeful secţiei Chirurgie I, bagă în buzunar 146.400 de lei pe an, adică aproximativ 12.200 de lei pe lună pentru activitatea sa. Din pensie, dr. Dănilă îi mai revin anual 42.000 de lei, iar din serviciile medicale pe care le oferă la Arcadia aproximativ 9.000 de lei, ajungând, în total, 197.400 de lei pe an, echivalând cu 16.450 de lei pe lună.
 
Medicul Alexandru Grigorovici, şeful secţiei Chirurgie IV, a câştigat în ultimul an, din toate activităţile sale, 264.820 de lei, dintre care 139.060 de lei din munca prestată la Spitalul „Sf. Spiridon“, 66.520 de lei pentru că este cadru didactic la UMF Iaşi şi 59.240 de lei pentru că lucrează la „Arcadia“. Lunar, acesta a încasat echivalentul a 22.068, dintre care 11.588 de lei doar de la spitalul de stat. Pentru că este şeful clinicii Chirurgie II şi pentru activitatea din Centrul Regional de Transplant Hepatic, medicul Cristian Lupaşcu a primit 137. 637 de lei într-un an, echivalentul a 11.469 de lei lunar. La aceştia s-au adăugat anual 84.000 de lei pentru activitatea didactică de la UMF Iaşi şi 137.637 de lei pentru activitatea sa în mediul privat, ajungând astfel la un total de 359.274 de lei, echivalentul a 29. 939 de lei pe lună.
 
Şeful Clinicii de Oftalmologie, dr. Dorin Chiseliţă, a primit în ultimul an de la Spitalul „Sf. Spiridon“ 135.460 de lei, adică echivalentul a 11.288 de lei pe lună. Acesta a mai adunat 1.131.955 de lei şi 317.589 de lei din administrarea a doua clinici private, precum şi 55.524 de lei din pensie, ajungând anul trecut la un venit de 1.640.528 de lei, echivalentul a 136.710 lei/lună. Cele mai apropiate venituri de cele ale managerului sunt cele ale dr. Gheorghe Bălan, şeful Secţiei de Gastroenterologie I, şi ale dr. Ovidiu Alexa, şeful Secţiei de Ortopedie. Mediul Gheorghe Bălan a câştigat în ultimul an, din toate activităţile sale, 205.794 de lei, echivalentul a 17.149 de lei lunar, din care 10.704 lei doar de la spital. Dr. Ovidiu Alexa a încasat în ultimul an 239.500 de lei, echivalentul a 19.958 de lei pe lună, din care 10.666 de lei lunar doar de la unitatea medicală. 
 
Salariile de la „Infecţioase“
 
Spre diferenţă de Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, cel mai mare salariu de la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi îi revine, conform declaraţiilor de avere, managerului Carmen Dorobăţ, care a câştigat în ultimul an 202.510 lei, echivalentul a 16.875 de lei pe lună, doar din funcţia de conducere. Acestui venit i s-a adăugat 36.287 de lei din gărzi, 2.535 lei din funcţia de profesor la Universitatea „Apollonia“, 2.305 de lei din activitatea didactică desfăşurată la Asociaţia „Medica Studium“ şi 22.850 lei din activităţi private. În total, dr. Carmen Dorobăţ a băgat în buzunar 266.487 de lei, echivalentul a 22.207 de lei pe lună.
 
Cel de-al doilea loc în topul salariilor de la Spitalul de Boli Infecţioase este ocupat de dr. Mihaela Cătălina Luca, şefa Secţiei de Infecţioase III, care a câştigat în ultimul an 197.031 de lei, echivalentul a 16.419 lei, doar din această poziţie aproximativ, la care se adaugă 109.769 de lei din funcţia de profesor la UMF şi 22.480 de lei din activităţi private, ajungând la 329.280 de lei pe an, echivalentul a 27.440 de lei pe lună.
 
Locul al treilea în spital îi revine dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al unităţii, care a avut în ultimul an un venit de 182.503 lei, echivalentul a 14.038 de lei lunar, doar pentru funcţia ocupată. La această sumă s-au adăugat 23.186 de lei din gărzi şi 100.476 de lei din activitatea la catedră de la UMF Iaşi. Acesta a câştigat, în total, 309.165 de lei, adică aproximativ 25.763 de lei pe lună.
 
Pe cel de-al patrulea loc în topul salariilor se află dr. Liviu Jany Prisacariu, şeful secţiei Infecţioase V, care a luat în ultimul an 164.846 de lei pentru funcţia pe care o ocupă şi 34.751 de lei din gărzi, adică 199.597 de lei, echivalentul a aproximativ 16.633 de lei pe lună. Dr. Laura Ghibu, şeful secţiei Infecţioase VI se clasează pe cel de-al cincilea loc al veniturilor, câştigând în total 147.237 de lei pe an, echivalentul a 12.269 de lei pe lună, din care 11.201 lei doar din funcţia de conducere pe care o ocupă în unitatea medicală.
 
Nu toate unităţile medicale şi-au actua­lizat declaraţiile de avere ale celor care ocupă funcţii de conducere, asta deşi acestea trebuiau publicate pe site-urile spitalelor până pe data de 15 iunie, existând cel mai probabil şi venituri mult mai mari în rândul medicilor ieşeni, de care „Ziarul de Iaşi“ va scrie imediat ce vor fi făcute publice, aşa cum cere legea.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri