Legăturile lui Ion Iliescu cu județul Iași: amintiri de la ieșenii care i-au fost aproape. „Era îmbrăcat cu o flanelă împletită de lână de casă”

De Iași, Ion Iliescu – altminteri de loc din Oltenița – a fost legat prin Partidul Comunist Român,  care l-a adus în 1974 de la Timișoara, unde fusese prim-secretar adjunct al Comitetului Județean de partid, și i-a dat funcția numărul 1 în Casa Pătrată. A condus județul până în 1979, când s-a întors la București ca să preia șefia Consiliului Național al Apelor.

Ca prim-secretar, Ion Iliescu (în planul îndepărtat din stânga) trebuia să fie „ghid” în timpul vizitelor la Iași ale președintelui căruia i-a urmat în funcția de șef al statului

După alți cinci ani, în noiembrie 1984, Ion Iliescu își pierde calitatea de membru al Comitetului Central al PCR, la pachet cu funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, fiind numit director al Editurii Tehnice. După încă cinci ani, s-au declanșat evenimentele din decembrie 1989.

În audiență la prim-secretar, pentru o locuință

Cât a fost șef peste județul Iași, a fost construit și inaugurat Combinatul de Utilaj Greu (Fortus SA după 1989) și a început reconstruirea municipiului după cutremurul din martie 1977. Atunci l-a cunoscut Ion Solcanu, care absolvise Facultatea de Istorie în 1967 și care avea să devină secretarul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională după 1989.

La mijlocul anilor ’70, Ion Solcanu era cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, dar împărțea un apartament de trei camere cu familia unui coleg. Cum această a doua familie aștepta deja al doilea lor copil, tânărul Solcanu s-a înscris în audiență la prim-secretarul Iașului. „Foarte jovial, era îmbrăcat cu o flanelă împletită de lână de casă. I-am explicat situația, că suntem două familii într-un apartament și l-a apelat pe Manciuc (Ioan Manciuc a fost primarul Iașului în perioada 1970-1979, n.r.)”, a rememorat Ion Solcanu, care a adăugat că situația nu s-a rezolvat atunci.

Pe Ion Iliescu l-a revăzut când acesta a venit la Iași în campania electorală dinaintea alegerilor din 1990. „Pe atunci, eram secretarul CPUN și i-am amintit prima întâlnire, inclusiv de flanela pe care o purta. Pe urmă a fost o colaborare foarte serioasă și benefică”, ne-a spus Ion Solcanu, care avea să preia șefia Frontului Salvării Naționale, apoi a Frontului Democrat al Salvării Naționale – care a susținut candidatura lui Ion Iliescu la președinție în alegerile din septembrie 1992, apoi a Partidului Democrației Sociale din România și, din 2001, a Partidului Social-Democrat Iași.

Bile albe și negre

„Ion Iliescu era un om dublat de cultură generală temeinică, în literatură, filozofie, artă, dramaturgie. Avea multe relații în aceste domenii. Orice discuție se aborda cu dumnealui era acoperitoare și era foarte plăcut”, ni l-a lăudat pe scurt profesorul Solcanu – care a reprezentat Iașul în Senatul României până în 2008.

El a menționat că, dincolo de dosarele Revoluției și mineriadelor, sunt uitate câteva lucruri esențiale, precum evenimentele din martie 1990 de la Tg. Mureș, care „au pus în pericol unitatea națională”, când a reușit să surmonteze momentul, apoi Declarația de la Snagov din 21 iunie 1995, când a reunit toate forțele politice și a întrunit acordul tuturor liderilor de partide pentru strategia națională pentru aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană. Amintim că România a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în 2000, pe finalul mandatului președintelui Emil Constantinescu, și le-a finalizat în decembrie 2004. Cu câteva luni mai devreme în același an în care se încheia ultimul mandat al președintelui Ion Iliescu, în martie, România a devenit membră NATO.  Momentul Snagov a fost generat și de implozia URSS, ceea ce a făcut ca Ion Iliescu să se reorienteze din mers.

În acest ultim mandat, în februarie 2002, „a reușit concilierea cu Regele Mihai și Casa Regală a României, recunoscându-și greșelile făcute”, și-a amintit profesorul Solcanu. Cu un an înainte, Parlamentul adoptase Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.

„Firește că Ion IIiescu o fi făcut și greșeli, dar ca să fii președinte, cu presiunea care era întotdeauna, cu anumite instrumente de instituții care erau încă vândute vechilor obiceiuri, nu era ușor. De aceea cred că România a pierdut un președinte mare și este îndreptățit să aibă funeralii de stat”, a conchis fostul politician. „A crescut într-o lume, a fost promotor într-un fel al acelei lumi, dar a fost capabil să construiască pentru România o altă lume”, a mai spus el.

„Nu mi-a spus niciodată pe nume, Ioane sau altfel. Numai «domnul Solcanu»”

Senatorul ieșean a demisionat din PSD în vara lui 2008, motivând atunci presiunile celor care voiau să-i ia locul la șefia filialei ieșene a PSD. Ion Iliescu a spus că este „regretabil” faptul că senatorul Ion Solcanu a demisionat din partid, dar la rândul lui fostul șef al statului anunțase că nu va mai candida pentru un nou mandat în Parlament.

Cei doi s-au întâlnit ultima dată cu trei ani în urmă, ne-a povestit profesorul Ion Solcanu. Fostul președinte locuia în același apartament de trei camere dintr-un bloc cu patru apartamente unde a stat până în 1989 și de acolo a plecat pentru ultima dată la spital, spune fostul senator. Atunci, în 2022, cei doi au vorbit timp de o oră. „Nu mi-a spus niciodată pe nume, Ioane sau altfel. Numai domnul Solcanu”, își amintește fostul politician.

După mai multe încercări, Iașul a rămas până la urmă fără un cetățean de onoare

Ion Iliescu a fost Cetățean de Onoare al Municipiului Iași, titlu care i-a fost acordat în octombrie 2000, cu două luni înainte să fie reales președinte al României. La sfârșitul anului 2020, la o ceremonie dedicată zilei de 14 Decembrie 1989, primarul Mihai Chirica promitea că, în prima şedinţă a Consiliului Local, va propune retragerea titlului acordat lui Ion Iliescu. Cu câțiva ani înainte, Răzvan Timofciuc, pe atunci consilier local PNL, a cerut același lucru, motivând că fostul șef de stat fusese trimis în judecată pentru evenimentele provocate de mineriada din 13-15 iunie 1990. Ion Iliescu a rămas Cetățean de Onoare al Iașului, însă Hotărârea Consiliului Local prin care a fost distins cu acest titlu nu mai este pe pagina de interne a Primăriei Iași.

A luat 92% în județul Iași la alegerile din 1990

Ion Iliescu a fost mereu feblețea ieșenilor. La prezidențialele din 20 mai 1990, fostul prim secretar câștiga județul cu peste 92 la sută din voturi. Pe 11 octombrie 1992, Iliescu a câștigat cu 72,88 la sută în fața lui Emil Constantinescu. Patru ani mai târziu, acesta din urmă și-a luat revanșa: a câștigat municipiul, 59,33 la sută din aproape 210 mii de voturi, insuficient însă ca să întoarcă scorul pe județ, adjudecat de Ion Iliescu cu 53,95 la sută.

Ion Iliescu și Ion Solcanu încadrați de Corneliu Rusu Banu, fost prefect al Iașului din ianuarie 2001 până în august 2002, și de Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2000 – iunie 2003

În 2000, președintele PSD a câștigat din nou alegerile în județul Iași – de data asta și pe țară – în fața lui Corneliu Vadim Tudor, cu 73,89 la sută din voturi.

Publicitate și alte recomandări video