Liberalii atrag atenţia că Iaşul a pierdut 20.000 de studenţi în ultimii 10 ani
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Marius Bodea: Când cei ce conduc primăria vor înţelege importanţa uriaşă a rămânerii tinerilor noştri în Iaşi, atunci vom intra pe drumul cel bun.

Liberalii atrag atenţia că Iaşul a pierdut 20.000 de studenţi în ultimii 10 ani

GALERIE
Marius Bodea deputat
  • Marius Bodea deputat
- +

Ritmul alarmant al scăderii numărului de studenţi ce urmează cursurile unităţilor de învăţământ superior din Iaşi,  ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Ca reper, în anul 2007, universităţile ieşene au avut cel mai mare număr de studenţi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” avea înregistrat un număr  42.319 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”  aproape 6.000 de studenţi, iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” 17.497 de studenţi.  La aproape 10 ani de la acel moment radiografia numărul de studenţi înregistraţi la universităţile relevă o scădere dramatică.  Astfel, conform ultimelor date oficiale disponibile,  la UAIC sunt înregistraţi 23.132 de studenţi, la UTI 13.269 de studenţi, iar la UMF 4.347 de studenţi.

„De ce numărul studenţilor a scăzut atât de mult, mai ales că mai marii administraţiei ieşene vorbesc toată ziua despre  Iaşi, oraş universitar? În primul rând, cred că  este vorba despre lipsa de viziune a celor ce conduc Iaşul. Se observă o lipsă profundă a manifestărilor artistice şi a festivalurilor majore, o lipsă cu desăvârşire a suportului acordat studenţilor , a programelor dedicate acestora. Municipalitatea nu este doar un loc unde să mergem să plătim taxele, este locul care în primul rând trebuie să genereze mecanismele pentru  bunăstare locală. Dacă ar fi să ne comparăm cu oraşul Cluj, vom observa ca diferenţa este colosală, iar acest lucru se observă doar din modul lor de a  atrage studenţii, a căror număr este undeva la 70.000, pe când noi nu ne putem mândri decât cu un număr de 45.000. Colegii noştri din Cluj ne povestesc în permanenţă despre viaţa lor socială de acolo, despre programele municipalităţii şi despre viitorul sigur în branşele pentru care se pregătesc”, a spus Andrei Chirilă, preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Iaşi.

Marius Bodea, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Iaşi, a adus în discuţie faptul că Iaşul nu are o strategie de PR public la fel ca Oradea sau Clujul. „Acum, când ne gândim la oraşele cele mai interesante, din punct de vedere al vietii sociale, ne vin în minte Cluj, Oradea sau Timişoara. Acolo se duc mulţi tineri să studieze pentru că viaţa comunitară a acelor oraşe este mai dinamică, au loc evenimente, au ceea ce se numeşte „PR public”. Timişoara a luat titlul de capitală europeană a culturii, Clujul la fel, pe când Iaşul, în ciuda oamenilor valorosi de aici, din păcate, se zbate în mediocritate. Un oraş de dimensiunea Iaşului are nevoie de o sală polivalentă modernă, de peste 10.000 de locuri, cu bazin olimpic,  are nevoie de o sală dedicată manifestărilor culturale de peste 3000 de locuri, unde să poata fi găzduite şi concertele filarmonice şi cele ale operei, şi, atunci când se impune, mari manifestări muzicale de anvergură internaţională. Dacă ar fi după mine, aş investi într-o astfel de sală  multi -culturală, unde, pe lângă funcţionalitate, arhitectura ei să reprezinte o atracţie în sine.  Am propus aceste lucruri de nenumărate ori, dar efectiv nu ai cu cine discuta astăzi. Nu este vina universităţilor pentru acest exod al tinerilor, dimpotrivă, acestea performează în pofida  lipsurilor sociale şi culturale perpetuate de către municipalitate.

Iaşului îi lipseşte politica de diplomaţie publică la nivelul municipalităţii, o componentă fundamental importantă pentru că suntem în competiţie pentru atragerea de tineri din regiune şi din Republica Moldova care să vină să studieze aici şi, mai important, să rămână aici după finalizarea studiilor. Tot ce ofera cu consecvenţă municipalitatea, cu ocazia unor manifestari culturale, politice sau religioase,  rămâne, din păcate, tradiţionala fasole cu carnaţi sau plăcinte cu varză, în funcţie de gusturile de moment ale Primarului Mihai Chirica. O mentalitate primitivă, umilitoare, ce nu are nicio legatură cu aşteptările tinerilor ieşeni, care aleg în cele din urmă să plece de aici. Când cei ce şi-au asumat să conducă destinele comunităţii vor înţelege ce valoare uriasă au creierele tinere, ce trebuiesc convinse să rămână şi să producă valoare Iaşului, şi cât de puţin importantă este coafarea politică a unei mediocriotăţi personale a unui primar sau altul, atunci putem spune că intrăm pe drumul cel bun ” a spus Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.