marti, 19.03.2024
În loc de prefaţă, două însemnări de jurnal amnăşan.
Tablou cu limacşi
Zilele trecute, numărul de limacşi bruni-roşcaţi culeşi a scăzut vertiginos, evident, şi din cauza, pardon, datorită caniculei: 16, 11, 7, 4, 3, 0! „Ca la cazurile de covid”, vorba unui prieten. Azi, ridicând o bucată mare de beton, ce să vezi: o echipă de fotbal cu rezerve cu tot! Ia să mai ridic şi cărămizile astea: voila, alţi limacşi! În total: 29! Desigur, am bănuit eu că nu i-am „cules” pe toţi, peste zi ei se ascund în locuri răcoroase şi umede, sub pietre şi cărămizi, sub lemne vechi, cum am constatat ieri în grădină, sub râpă: ia să văd ce lemne de aici mai sunt valabile... Păi, mai niciunul, dar grămada a fost ascunzişul ideal pentru zeci de limacşi după ce cosisem iarba dimprejur! Mprăştiind apoi muşuroaiele, poftim: de-s mai mari, sunt ascunzişuri pentru limacşi! (16.07.21)
După un vârf de peste 300 alaltăieri (explicabil, plouase bine), azi abia de am adunat 20. Apoi, învârtindu-mă prin faţa şurii, ca de obicei, încă cinci. Unul, aproape de un Tigerschnegel, un limax autohton, tigrat . Din păcate, relaţia nu-i de unu la unu (bine ar mai fi!), ci de cel puţin 20:1, dar teamă mi-e că-i de 50:1! Ca fapt divers, am observat că limaxul tigrat iese seara mai târziu şi se retrage dimineaţa mai devreme decât limaxul brun-roşcat... Un melc mult mai discret, cum ar veni. (22.07.21)
Arionul strămoşesc
Cu vreo săptămână în urmă, am primit pe messenger de la fosta soţie un articol din Süddeutsche Zeitung (apărut în ediţia de München din 24 iulie a.c.). L-am căutat pe net, să aflu autorul, titlul, dar n-am putut da de el, de, SZ nu prea oferă nimic gratuit. În fine, articolul e bazat pe observaţiile „melcologului” Michael Schrödl, care predă la Facultatea de Biologie a Universităţii Ludwig-Maximilian din München şi e, pe deasupra, şi autorul unui roman cu care vrea să convingă publicul larg de necesitatea apărării diversităţii speciilor, eroul cărţii fiind un cercetător al limacşilor, Don Arturo.
Articolul debutează cu o concluzie: „Că există acum atâţia limacşi este nota de plată pentru dragostea noastră faţă de-o grădină sterilă“, este citat Schrödl, în ziua de azi, multe grădini fiind curăţate blanc, cu iarbă scurtă (gazon), fără ascunzişuri pentru specii inamice care să-i mănânce, plantate cu legume sau flori cărora le-ar fi fost luată orice amărăciune (gust amar) tocmai prin cultivarea îndelungă – habitatul perfect pentru limacşi. Ironia e că lor le place tot ce-i plantă „rafinată” (de cultură, fragedă, „dulce”), dar ei, cel puţin la maturitate, au un gust ultra-amar, de unde şi faptul că nu-i mănâncă decât nişte raţe indiene alergătoare!
Dar, oricum, a fost primul moment în care mi-a scăpat un „pe dracu!”: curtea de la Amnaş nu seamănă defel cu vreo grădină germană mai sus descrisă, este, adică, plină de biodiversitate, cu doar două-trei parceluţe cultivate, acoperită în rest de iarbă (dar nu gazon!), cu mormane de pietre de râu şi crengi uscate şi tot s-a umplut cu limacşi, devenind un habitat perfect pentru ei, fără vreun inamic natural până în momentul în care m-am apucat să-i strâng zi de zi. Imaginaţi-vă că anul ăsta am „cules“ peste 3500 de limacşi brun-roşcaţi la sfârşit de mai şi aproape 3000 (peste 2900) în iunie-iulie, ultima dată cifra sărind la 101 marţi, duplă ploaie! Dar, da, pot fi de acord cu cercetătorul-romancier când spune că „ei /limacşii/ sunt o oglindă a stilului nostru de viaţă”, căci din cauza lui s-au re-răspândit prin Europa (cum vom vedea acuşi).
Apoi urmează pasajul care m-a contrariat binişor: „Multă vreme, cercetătorii ar fi pornit de la ideea că varianta brun-roşcată a limaxului, care se extinde din anii 1960 prin Europa Centrală şi îi înlocuieşte pe neaoşii limacşi negri (arion ater) şi cei îndeobşte de culoare roşie (arion rufus), ar fi un imigrant de pe Peninsula Iberică, trecând drept limaxul spaniol (arion lusitanicus), în unele cărţi de stabilire a speciilor şi azi ar mai fi numită ca atare. Cercetări genetice însă ar fi dovedit că limaxul care face acum ravagii prin grădină e dintr-o specie autohtonă existentă înainte de ultima glaciaţiune pe meleagurile noastre, arion vulgaris, limaxul obişnuit sau comun. Că specii străine invadează grădinile autohtone s-ar potrivi cu imaginea unei mari pacoste.”
Acuma, mie unuia mi-e totuna dacă limaxul ăsta se numeşte arion vulgaris ori arion lusitanicus sau arion hispanicus. Okay, să zicem că nu-i mai zicem „spaniol”, dar putem să-i spunem limaxul iberic? Oricum, tot străin rămâne, tot o specie invadatoare care a apărut în România abia prin 2011, iar la Amnaş prin 2019, înmulţindu-se apoi exploziv! Auzi, exista prin toată Europa (deduc) înainte de ultima glaciaţiune – cum ar veni, acum îşi recuperează vechiul spaţiu vital!? Păi, ultima glaciaţiune a început acum 115.000 de ani şi s-a încheiat cu vreo 11.700 de ani în urmă. Deci, acum 11.700 de ani, limaxul brun-roşcat era pan-european neaoş, apoi, forţat de împrejurări, s-a retras „în munţi” (ca să glumesc... amar) (pe Peninsula Iberică), unde a rezistat cca. 11.640 până după al Doilea Război Mondial, iară odată cu fondarea Uniunii Europene a profitat şi el, trecând la a-şi reocupa spaţiul strămoşesc?! Măi, să fie.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Macron anunţă la Marsilia lansarea unei "operaţiuni fără precedent" împotriva traficului de droguri
Gabriela Firea şi Sebastian Burduja, propuşi coordonatori politici ai campaniei PSD-PNL pe Capitală
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |