Limita urbanului: unde începe oraşul şi unde se termină satul? (VI)

Conform modelului locurilor centrale, dar și legii minimului efort, în structura unui sistem teritorial numărul de așezări urbane mici trebuie să fie mult mai mare decât cel al așezărilor urbane medii și mari. Logic, această densitate redusă de orașe la nivel regional se datorează unui număr insuficient de orașe de talie mică. Cu alte cuvinte, avem un deficit de orașe mici, care se traduce în plan teritorial printr-o slabă polarizare urbană, ce creează dezechilibre funcționale la nivelul scalar local.

La nivel județean identificăm mari diferențe. Județul Suceava are 16 orașe (un oraș la 535 km²), județul Botoșani are 7 orașe (un oraș la 712 km²), iar Bacăul are 8 orașe (un oraș la 828 km²). Aceste trei județe sunt singurele entități administrative care au o densitate superioară celei regionale. Celelalte cinci județe au un număr redus de orașe (Galați are 4 orașe, iar Iași, Neamț, Vaslui și Vrancea au câte 5 orașe). În cazul acestor județe, unui oraș îi revin între 971 km² și 1179 km². În cazul județului nostru, unui oraș îi revin 1095 km², doar Galațiul și Neamțul având densități mai reduse.

Importante din perspectiva asigurării unui echilibru funcțional la nivel teritorial local sunt acele așezări rurale care formează arii construite continue de dimensiuni importante (cel puțin peste 2000 de locuitori), care se impun în spațiul proxim prin servicii de polarizare locală specifice așezărilor urbane de mici dimensiuni.

Care ar fi serviciile de polarizare locală? Învățământul liceal (indicatorii utili: numărul de unități de învățământ, numărul de elevi de liceu și ai școlilor profesionale), funcțiile medicale (indicatorii utili ar fi numărul de medici, exclusiv cei care lucrează în medicina de familie, medici stomatologi, farmaciști, personal mediu sanitar, paturi de internare continuă sau de zi în unități medicale și social-medicale), funcția comercială (piețe agroalimentare, supermarketuri), alte funcții economice (din perspectiva noastră ne interesează unitățile economice cu mai multe zeci sau sute de angajați, capabile să inducă mobilitate de tip navetă) și alte instituții (judecătorii, notariate, cabinete de avocatură, bănci, birouri de asigurări, birouri de arhitectură etc.). Sursele de date cele mai la îndemână sunt: baza de date TEMPO-INSSE, citypopulation.de, Google Maps, topfirme.com, listafirme.ro.

În privința dotărilor edilitare, baza de date TEMPO-INSSE nu oferă procentajul populației racordate la serviciile edilitare pe UAT-uri locale, ci doar lungimea rețelelor de alimentare cu apă, de canalizare sau de distribuție a gazului metan.

În județul Bacău, cele mai consolidate dintre așezările rurale cu funcții de centru de polarizare locală sunt: Podu Turcului (2,6 mii de locuitori în reședința de comună), Sascut (4,2 mii locuitori într-un spațiu construit continuu format din reședința comunală și localitățile Schineni, Sascut-Sat și Valea Nacului) și Ghimeș-Făget (3,5 mii de locuitori într-un spațiu construit continuu format din localitățile Ghimeș, Făget și Tărhăuși). Parincea și Răchitoasa sunt alte două localități care au licee, dar cu un număr extrem de redus și în declin de elevi. Dintre celelalte localități care nu aparțin zonelor construite continue ale Bacăului sau Oneștiului, Oituz (7 mii locuitori în spațiul construit continuu) și Răcăciuni (4 mii de locuitori în spațiul construit continuu) ar avea oportunități de evoluție către urbanitate, în ciuda faptului că, din perspectiva relațiilor cu teritoriul local, funcțiile de polarizare locală sunt puțin prezente.

În județul Botoșani, după ce în primul deceniu al mileniului au fost declarate orașe Flămânzi, Bucecea și Ștefănești, nu a mai rămas decât o singură localitate care îndeplinește majoritatea criteriilor funcționale și edilitare: Trușești (2,2 mii locuitori). Dintre celelalte localități rurale, doar Vorona (aproape 5 mii locuitori într-un spațiu construit continuu dispers) mai are funcții de polarizare locală, dar dotările edilitare sunt practic absente.

În județul Galați, care are doar 4 așezări urbane, sunt numeroase localitățile rurale cu funcții de polarizare locală. Pechea (10,2 mii locuitori) este cel mai consolidat pol local dintre așezările rurale. Funcții importante din perspectiva polarizării locale au și Ivești (9,5 mii locuitori), Tudor Vladimirescu (5 mii locuitori), Cudalbi (6,5 mii locuitori) și Corod (7 mii locuitori în spațiul construit continuu ce grupează toate așezările comunei). Ultimele două au o hibă – sunt niște „pitici economici” (230 de salariați fiecare). Dintre celelalte comune mari ale județului, șanse de urbanizare ar avea Lieștiul (8,5 mii locuitori) – comuna vecină Iveștiului, cu care formează un spațiu construit continuu de mari dimensiuni (alături și de alte comune). Matca, cea mai mare localitate rurală a județului (peste 11 mii locuitori), are o economie agricolă specializată, astfel că, funcțional vorbind, este un sat mare. Evoluția spre urbanitate este pusă sub semnul întrebării; cel mult, ar putea deveni un cartier al Tecuciului. (Pe data viitoare)

George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Publicitate și alte recomandări video