Limita urbanului: unde începe oraşul şi unde se termină satul? (VIII)

Având un număr relativ redus de aşezări urbane (doar 5), judeţul Neamţ se caracterizează printr-un sistem teritorial în care multe localităţi fără recunoaştere urbană joacă un rol de centre de polarizare locală. Dintre acestea, cele mai consolidate sunt: Borca (peste 4200 de locuitori la RPL 2021, în spaţiul construit continuu, ce cuprinde şi localităţile Sabaşa şi Soci), Săbăoani (9,5 mii locuitori), Pipirig (peste 7 mii locuitori, împreună cu Boboieşti, Pâţâligeni, Stânca şi Dolheşti) şi Tămăşeni (peste 7 mii, împreună cu Adjudeni). Aceste localităţi au o bază economică relativ diversificată, cu activităţi industriale şi de prelucrare, liceu şi/sau şcoli profesionale, servicii medicale şi comerciale, ce generează locuri de muncă şi fluxuri de navetă.

Există şi alte sate de dimensiuni mari ce ar putea face obiectul urbanizării. Cele mai multe dintre acestea sunt în proximitatea municipiilor Piatra Neamţ şi Roman sau în apropierea oraşului Târgu Neamţ.

În ciuda faptului că judeţul Suceava este judeţul cu cele mai multe aşezări urbane din ţară (16 la număr: 5 municipii şi 11 oraşe), mai există două comune ale căror reşedinţe de talie mare, ce îndeplinesc funcţia de centre de polarizare locală, ar putea deveni localităţi urbane.

Dumbrăveni, localitate cu 7,5 mii locuitori la RPL 2021 (localitatea Sălăgeni nu se află în spaţiul construit continuu), are câteva funcţii de polarizare locală (un liceu cu un număr important de elevi, ce provin şi din comunele învecinate, precum Siminicea sau Vereşti, servicii medicale, comerciale etc.). Din punct de vedere economic, localitatea Dumbrăveni are peste 500 de agenţi economici (cf. topfirme.com), ce însumează peste 800 de salariaţi (TEMPO-INSSE). Aceste valori poziţionează localitatea înaintea mai multor oraşe sucevene (Broşteni, Cajvana, Milişăuţi, Liteni, Dolhasca sau Solca). De asemenea, Dumbrăveni are şi reţele centralizate de canalizare şi alimentare cu apă.

Marginea, cea mai mare localitate rurală a judeţului (11,2 mii locuitori în 2021), formează un spaţiu construit continuu de peste 21 de mii de locuitori cu satele din comunele învecinate (Horodnicu de Sus, Horodnicu de Jos şi Suceviţa). Fiind situată la mai puţin de 10 km de Rădăuţi, localitatea Marginea funcţionează ca un releu în teritoriu al municipiului amintit. Şi din această cauză, serviciile de polarizare locală sunt mai puţin bine reprezentate decât cele din Dumbrăveni – liceul are un număr mai mic de elevi. Marginea are mai multe atuuri social-economice care i-ar putea susţine evoluţia spre statut urban. În primul rând, poziţia geografică favorabilă, în proximitatea municipiului Rădăuţi şi pe un ax rutier intens circulat, îi conferă accesibilitate şi potenţial de integrare funcţională. În al doilea rând, baza economică relativ diversificată (peste 700 de unităţi economice şi 1,5 mii salariaţi), cu activităţi industriale şi de prelucrare (inclusiv tradiţia ceramicii negre), servicii şi comerţ, generează locuri de muncă şi fluxuri de navetă. Dimensiunea demografică consistentă impune şi existenţa unor dotări medicale şi comerciale peste media comunelor din zonă, ceea ce consolidează rolul de pol local. De asemenea, identitatea culturală puternică şi potenţialul turistic sporesc capacitatea de dezvoltare. Din păcate, din perspectivă tehnico-edilitară, localităţii îi lipsesc infrastructurile centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.

Numărul mare de localităţi rurale cu o talie demografică importantă ar mai putea aduce în discuţia despre o posibilă urbanizare şi alte aşezări: Baia, Vama, Vicovu de Jos etc. Deşi au anumite servicii, acestora nu li se poate atribui calitatea de centre de polarizare locală.

Având doar 5 oraşe şi municipii, judeţul Vaslui se caracterizează printr-un sistem teritorial în care mai multe localităţi fără recunoaştere urbană joacă un rol de centre de polarizare locală: Puieşti, Codăeşti, Fălciu etc. Toate au câteva probleme din perspectiva urbanizării: au o talie sub 2000 de locuitori şi un număr redus de salariaţi (între 250 şi 350).

În judeţul Vrancea se pot identifica două centre de polarizare locală: Vidra şi Dumitreşti. Vidra (3,6 mii locuitori, împreună cu localităţile Scafari, Tichiriş şi Burca) este cel mai consolidat pol, atât din punctul de vedere al serviciilor de polarizare locală (liceu cu peste 400 de elevi, servicii medicale şi comerciale), cât şi din perspectivă economică (535 de salariaţi). Dumitreşti pare a fi doar o comună de talie mică, cu liceu.

Ar mai exista un cuplu de comune ce formează un spaţiu construit continuu: Gugeşti-Dumbrăveni, care au împreună aproximativ 9 mii de locuitori. Au servicii de polarizare locală slab dezvoltate, dar dimensiunea demografică şi cea economică (600 de salariaţi) îndeamnă la reflecţie.

Data viitoare ne vom concentra pe continuumul rural-urban din proximitatea oraşelor principale ale Moldovei.

George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Publicitate și alte recomandări video