Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Crochiuri economice

Limitele financiare ale eternizării Memoriei Eroilor

GALERIE
foto DAN LUCA -  24 ianuarie unirea - 0028
  • foto DAN LUCA -  24 ianuarie unirea - 0028
- +

Pentru că lunile mai şi iunie includ zile speciale dedicate omagierii înaintaşilor noştri, găsim nimerit să abordăm aici şi latura pecuniară de suport. În această materie, prin lege, drept instituţie-locomotivă a fost stabilit Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Mai precis, încă din anul 2004, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor/ ONCE (din cadrul MApN) se ocupă de sistemul naţional de cercetare şi evidenţă a mormintelor şi operelor comemorative de război, având şi sarcina ”cultivării în rândul cetăţenilor a memoriei înaintaşilor şi a valorilor societăţii democratice” (HG nr. 635/2004). Evident, pentru aceasta dispune de un buget special. Situaţiile financiare publice ale anului precedent reflectă o alocare de 2,6 mil. lei, din care cca. 2/3 acoperă solde/ cheltuieli salariale. Printr-o recentă Hotărâre de Guvern, iniţiată de Oficiul amintit, a fost aprobat Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor – 9 iunie 2016, odată cu sărbătorirea Înălţării Domnului.

Deşi respectivul program include multiple măsuri administrativ-organizatorice, ”manifestări comemorative, în capitală, în ţară, precum şi în străinătate”, când este vorba despre resursele necesare aplicării acestuia nu se instituie niciun fel de suplimentare bugetară. Explicaţia o regăsim în Nota de fundamentare a HG nr. 383/2016, care stipulează că ”Sumele necesare punerii în aplicare a Programului – de sărbătorire a Zilei Eroilor (n.ns.) - sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate ale instituţiilor angrenate în punerea în aplicare a măsurilor şi manifestărilor prevăzute”. Dacă în general se cunoaşte pulsul activităţilor desfăşurate ”la intern” de către MApN (cu gărzi de onoare şi trompeţi), respectiv ceremonii oficiale organizate la monumente/ cimitire de război reprezentative, ”cu participarea societăţii civile, în mod deosebit a elevilor de şcoală gimnazială şi liceu”, iată cum sunt organizate în exterior asemenea manifestări. De exemplu, în anul precedent (cf. Raport ONCE 2015),

”În străinătate, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea unor ceremonii oficiale la monumente şi cimitire de onoare româneşti de pe teritoriul mai multor state: Ungaria (Budapesta, Hajduboszormeny, Miskolc, Ostffyasszonyfa, Tapiosysecso); Belgia (Liege, Mons); Austria (Tulln, Zwentendorf); Bulgaria (Sofia, Plevna, Griviţa, Pordim, Innovo – Smârdan, Vidin, Oreahovo şi Arcear); Slovenia (Ljubljana, Branik, Nova Gorica); Cehia (Rymarov); Republica Moldova (Călăraşi). În Federaţia Rusă, la Kameşkovo, regiunea Vladimir, s-a desfăşurat ceremonia oficială de inaugurare a monumentului comemorativ românesc ridicat în cursul anului 2009...”.

Evident, când intră în discuţie manifestările din străinătate, dată fiind amploarea lor, un rol important îl capătă reprezentanţele diplomatice româneşti şi oficiile consulare. Dar revenind la tema aleasă, nu putem să nu menţionăm un fapt cât se poate de notabil. Alocările anului precedent, prin HG nr. 421/2015 pentru aprobarea suplimentării bugetului MApN din Fondul de rezervă (...), au cunoscut o creştere nesperată, cu cca. 1/3 faţă nivelul mediu anual al bugetului ONCE. Este vorba despre suma de 689 mii lei, destinată special finanţării edificării Cimitirului Militarilor Români din Complexul Comemorativ Rossoşka (Volgograd/ Stalingrad, Federaţia Rusă). Inaugurarea respectivului cimitir deja a avut loc pe 25 octombrie 2015, exhumările continuând însă, în zona Volgograd şi Republica Kalmikia, urmând ca osemintele militarilor români identificate în cimitirele de campanie să fie reînhumate aici.

Astfel, cei 22.677 militari români care au murit în Federaţia Rusă, în cel de­al Doilea Război Mondial (6.525 în campanie şi 16.152 în prizonierat), probabil îşi vor regăsi mult-trebuincioasa linişte... Iar, pe de altă parte, România a depăşit acel mare minus de a fi fost singurul stat participant la Campania din Est care nu reamenajase un cimitir de război pentru militarii săi căzuţi la Stalingrad, Cotul Donului şi Stepa Calmucă.   

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri