anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Crochiuri economice

Limitele financiare ale eternizării Memoriei Eroilor

GALERIE
foto DAN LUCA -  24 ianuarie unirea - 0028
  • foto DAN LUCA -  24 ianuarie unirea - 0028
- +

Pentru că lunile mai şi iunie includ zile speciale dedicate omagierii înaintaşilor noştri, găsim nimerit să abordăm aici şi latura pecuniară de suport. În această materie, prin lege, drept instituţie-locomotivă a fost stabilit Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Mai precis, încă din anul 2004, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor/ ONCE (din cadrul MApN) se ocupă de sistemul naţional de cercetare şi evidenţă a mormintelor şi operelor comemorative de război, având şi sarcina ”cultivării în rândul cetăţenilor a memoriei înaintaşilor şi a valorilor societăţii democratice” (HG nr. 635/2004). Evident, pentru aceasta dispune de un buget special. Situaţiile financiare publice ale anului precedent reflectă o alocare de 2,6 mil. lei, din care cca. 2/3 acoperă solde/ cheltuieli salariale. Printr-o recentă Hotărâre de Guvern, iniţiată de Oficiul amintit, a fost aprobat Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor – 9 iunie 2016, odată cu sărbătorirea Înălţării Domnului.

Deşi respectivul program include multiple măsuri administrativ-organizatorice, ”manifestări comemorative, în capitală, în ţară, precum şi în străinătate”, când este vorba despre resursele necesare aplicării acestuia nu se instituie niciun fel de suplimentare bugetară. Explicaţia o regăsim în Nota de fundamentare a HG nr. 383/2016, care stipulează că ”Sumele necesare punerii în aplicare a Programului – de sărbătorire a Zilei Eroilor (n.ns.) - sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate ale instituţiilor angrenate în punerea în aplicare a măsurilor şi manifestărilor prevăzute”. Dacă în general se cunoaşte pulsul activităţilor desfăşurate ”la intern” de către MApN (cu gărzi de onoare şi trompeţi), respectiv ceremonii oficiale organizate la monumente/ cimitire de război reprezentative, ”cu participarea societăţii civile, în mod deosebit a elevilor de şcoală gimnazială şi liceu”, iată cum sunt organizate în exterior asemenea manifestări. De exemplu, în anul precedent (cf. Raport ONCE 2015),

”În străinătate, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea unor ceremonii oficiale la monumente şi cimitire de onoare româneşti de pe teritoriul mai multor state: Ungaria (Budapesta, Hajduboszormeny, Miskolc, Ostffyasszonyfa, Tapiosysecso); Belgia (Liege, Mons); Austria (Tulln, Zwentendorf); Bulgaria (Sofia, Plevna, Griviţa, Pordim, Innovo – Smârdan, Vidin, Oreahovo şi Arcear); Slovenia (Ljubljana, Branik, Nova Gorica); Cehia (Rymarov); Republica Moldova (Călăraşi). În Federaţia Rusă, la Kameşkovo, regiunea Vladimir, s-a desfăşurat ceremonia oficială de inaugurare a monumentului comemorativ românesc ridicat în cursul anului 2009...”.

Evident, când intră în discuţie manifestările din străinătate, dată fiind amploarea lor, un rol important îl capătă reprezentanţele diplomatice româneşti şi oficiile consulare. Dar revenind la tema aleasă, nu putem să nu menţionăm un fapt cât se poate de notabil. Alocările anului precedent, prin HG nr. 421/2015 pentru aprobarea suplimentării bugetului MApN din Fondul de rezervă (...), au cunoscut o creştere nesperată, cu cca. 1/3 faţă nivelul mediu anual al bugetului ONCE. Este vorba despre suma de 689 mii lei, destinată special finanţării edificării Cimitirului Militarilor Români din Complexul Comemorativ Rossoşka (Volgograd/ Stalingrad, Federaţia Rusă). Inaugurarea respectivului cimitir deja a avut loc pe 25 octombrie 2015, exhumările continuând însă, în zona Volgograd şi Republica Kalmikia, urmând ca osemintele militarilor români identificate în cimitirele de campanie să fie reînhumate aici.

Astfel, cei 22.677 militari români care au murit în Federaţia Rusă, în cel de­al Doilea Război Mondial (6.525 în campanie şi 16.152 în prizonierat), probabil îşi vor regăsi mult-trebuincioasa linişte... Iar, pe de altă parte, România a depăşit acel mare minus de a fi fost singurul stat participant la Campania din Est care nu reamenajase un cimitir de război pentru militarii săi căzuţi la Stalingrad, Cotul Donului şi Stepa Calmucă.   

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Războiul din Ucraina divide Occidentul; taberele (II)

Alexandru LĂZESCU

Războiul din Ucraina divide Occidentul; taberele (II)

În timp ce puterile europene majore doresc o finalizare rapidă a războiului din Ucraina, indiferent de rezultat, pentru America miza acestuia este una globală, cu impact asupra competiţiei geopolitice cu China.

opinii

Uzul raţiunii

Nichita DANILOV

Uzul raţiunii

Un popor fără un lider care să-i apere demnitatea şi interesele tinde să devină o mulţime nulă. Oare mai e nevoie să mai spun că spre asta alunecă zi de zi, ceas de ceas, România zilelor noastre?! Căci azi, noi, cei care am trăit în comunism, vedem cum idealurile în care am crezut sunt călcate unul după altul în picioare.

Dropsuri şi pastile

Michael ASTNER

Dropsuri şi pastile

Motto: De la salcie pân’ la tisa/ Tot copacu’ plânsu-mi-s-a...

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (V)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (V)

În ultimul foileton al seriei, autorul sintetizează efectele acţiunii curentului latinist din Transilvania asupra configurării conştiinţei identitare româneşti, în special în chestiunile de fixare a normelor limbii literare şi ale ortografiei româneşti moderne.

pulspulspuls

Semnificaţii şi coincidenţe stranii legate de disputa mitropoliilor actuale şi viitoare

Semnificaţii şi coincidenţe stranii legate de disputa mitropoliilor actuale şi viitoare

Pentru că ieri am auzit că ne-au cam probozit olecuţă, amical, unele feţe bisericeşti din zona mitropoliei, pe motiv că n-ar fi Fluturelul bocovinean pe atât de isteţ şi influent pe cât ar vrea să pară în lumea asta preoţească, şi că elucubraţiunile alea ale lui cu mitropolie la Suceava n-ar trebui luate prea în serios, ei bine, pentru asta am zis că musai să mai venim cu ceva amănunte pe care unii prelaţi de la Iaşi, fie cu iertare, par a nu le fi sesizat. 

Caricatura zilei

Retragere din Insula Serpilor

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.