Lipsa de standarde clare la notare lasă evaluarea la discreția profesorilor, creând inechități. Opinia unui cunoscut specialist ieșean

luni, 18 noiembrie 2024, 03:23
5 MIN
 Lipsa de standarde clare la notare lasă evaluarea la discreția profesorilor, creând inechități. Opinia unui cunoscut specialist ieșean

Notele acordate elevilor pot fi de la 1 la 10, însă nu există nicio reglementare care să prevadă criteriile exacte ce corespund fiecărei note.

Profesorul are libertatea la clasă să decidă cum îi evaluează pe elevi și cu ce note îi recompensează sau îi sancționează pentru anumite situații. Însă, această autonomie a cadrului didactic are un impact diferit asupra elevilor, în funcție de zona și școala în care studiază.

 Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar prevedere la art. 106, al. 1 că acordarea notelor în învățământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal se face de la 1 la 10, însă nu delimitează exact căror competențe corespunde fiecare notă.

„Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

  1. a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
  2. b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
  3. c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal”, apare în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

 Nu există reguli și standarde de evaluare în sistemul de învățământ românesc

Contactat de reporterii „Ziarul de Iași”, profesorul universitar Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, a transmis că, având în vedere absența unor delimitări concrete, evaluarea elevilor rămâne la aprecierea fiecărui profesor, care este liber să acorde note de la 1 la 10.

„Nu există delimitări stricte, dar profesorul, în virtutea autonomiei lui didactice, poate stabili niște consemne în acest sens, pe care elevii să le cunoască în prealabil. Nota 1 este inclusă în sistemul de notare, deci poate fi trecută în catalog, semnificând sancțiunea maximă care se poate da pentru o conduită indezirabilă – cum ar fi frauda dovedită, lipsa oricărui răspuns, substituirea răspunsului cu altceva etc.”, a precizat Constantin Cucoș.

Această lipsă de standardizare a evaluării ridică o problemă esențială în ceea ce privește echitatea între elevii din diferite școli. O notă de 5, de exemplu, la o școală din mediul rural poate corespunde unui alt nivel de cunoștințe decât la o instituție din municipiu, cum este Iașul. La rândul său, conducerea Inspectoratului Școlar Județean a confirmat faptul că nu există nicio regulă de acordare a notelor, decizia fiind în totalitate a profesorului de la clasă. O „regulă nescrisă”, însă, și adoptată de multe cadre didactice, ar fi aceea că pentru fraudă este acordată nota 1, inclusiv la examenele naționale.

 „Criteriile de notare se regăsesc în cerințele evaluărilor”

 Constantin Cucoș a explicat, pentru „Ziarul de Iași”, care sunt principalele criterii pe care un profesor trebuie să le aibă în vedere atunci când acordă o notă unui elev. Acestea ar fi clarificate chiar în sarcinile de lucru, iar elevul ar trebui să le înțeleagă, pentru a-și putea asuma rezultatul pe care îl va obține.

„Criteriile care stau la baza unei notări corecte sunt explicitate în chiar proba sau cerințele avansate prin întrebări, teste sau alte sarcini sau consemne pe care profesorul le propune. Aceste criterii sunt contextuale și variabile, în funcție de specificul disciplinei, vârsta elevilor, miza evaluării, pre-achizițiile presupuse etc. Oricum, elevul trebuie să înțeleagă aceste criterii pentru a accepta și asuma rezultatul evaluării, dat de profesor, și care este «rezumat» în nota pusă în catalog. În acest fel, elevul însuși poate învăța să se auto-evalueze, să realizeze unde a greșit, ce are de făcut pe mai departe”, a declarat Constantin Cucoș.

Citește și: Subiectivitate vs. obiectivitate în evaluarea elevilor. E posibil un „barem” de notare? Opinia prof.dr. Constantin Cucoș

Corectitudinea unei evaluări didactice nu poate fi stabilită de instanțele judiciare

 Reamintim că în Iași, la Colegiul Național, există cazul unui elev a cărui notă 1 primită la Educație muzicală a fost anulată în instanță. Potrivit situației prezentate de Hot News, Tribunalul Vaslui a decis anularea notei, întrucât a considerat că profesorii nu pot sancționa lipsa unor cunoștințe care nu au fost predate în anul școlar curent.

Citește și: Nota 1 la Muzică a unui elev de la Colegiul Național Iași, anulată de Tribunalul Vaslui. Motivarea instanței

În privința acestui caz, fostul director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul UAIC Iași, a explicat că aproape în toate situațiile evaluative în care sunt implicați elevii „sunt apreciate implicit și pre-cunoștințe achiziționate în anii anteriori”.

„Să ne gândim la matematică, literatura română, limbi străine, poate că și la muzică sau desen, de ce nu? Sunt și cazuri când accentul poate fi pus pe chestiuni punctuale, exacte, predate pe secvențe mai înguste – cu o zi, săptămână, lună înainte. Important este ca elevul să fie informat corespunzător în legătură cu ce se așteaptă de la el”, a transmis pedagogul ieșean.

În plus, acesta este de părere că „nu poate fi stabilită de instanțele judiciare corectitudinea unei evaluări”, așa cum nici „stabilirea dreptății nu poate fi translată unui anumit profesor sau corpului didactic”.

„A anula o notă pe criterii de procedură judiciară mi se pare revoltător din punct de vedere pedagogic. Eventual, circumstanțele procesului evaluativ școlar pot fi discutate de instanțe exterioare, cum ar fi responsabilii de la nivelul inspectoratelor școlare sau instanțelor juridice, toate acestea depinzând de natura conduitei profesorului. Sunt și profesori care pot greși didactic, inclusiv în evaluare, dar «judecarea» lor trebuie să țină de paliere strict profesionale – cu excepția deraierilor comportamentale, morale etc., care pot trece sub tutela altor foruri deliberative, inclusiv judiciare. Altfel, s-ar ajunge la un amestec și un bruiaj procedural păgubos atât pentru școală, cât și pentru justiție. Există și trebuie practicată o autonomie și «inamovibilitate» pe care trebuie să le prezervăm și corpului profesoral!”, a completat profesorul Constantin Cucoș.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii