O primă variantă a noului PUG a fost finalizată în 2012, dar de mai bine de şapte ani s-a tergiversat aprobarea în CL fiind aduse multiple modificări. Ultima variantă cunoscută public este din anul 2016. Principala problemă invocată de Primărie vizează dificultatea obţinerii unor avize de la instituţii de resort. Fostului arhitect şef Tudor Vericeanu i s-a imputat public întârzierea aprobării noului PUG în 2015, acesta fiind unul dintre motivele care au dus la plecarea lui din Primărie. Dar, situaţia actuală a noului PUG este similară cu cea de atunci: în continuare se duce „lupta“ pentru avize. Totuşi, pare că municipalitatea a ajuns într-un punct care ar putea duce la o posibilă aprobare a noului PUG în plenul CL: documentaţia mai are nevoie de un singur de aviz - cel de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Planul pentru zona istorică, separat de PUG

Singurul consilier local care întreabă în mod regulat în şe­dinţe despre stadiul avizării noului PUG este independentul Andrei Postolache. El a făcut acest lucru inclusiv în plenul care a avut loc săptămâna trecută. „Documentaţia a primit o notă de observaţii în cele din urmă de la Comisia de cultură după mai bine de un an, nota a fost transmisă către cei care elaborează documentaţia, s-a separat PUZ-ul de zonă centrală de PUG pentru a se putea merge în paralel cu ele, pentru că putem aproba PUZ-urile de zonă centrală separat de PUG, lucrează o echipă de arhitecţi de la departamentul nostru şi, probabil, documentaţia este pregătită pentru a fi avansată la MDRAP la departamentul de urbanism“, a fost răspunsul primarului Mihai Chirica. Edilul şef al Iaşului a făcut referire la faptul că nota de observaţii din partea Comisiei zonale a monumentelor istorice a ajuns acum câteva luni la Primărie, după ce documentaţia a stat aproape un an la avizare. Între timp, oficialii municipalităţii au mai purtat discuţii atât la MDRAP cât şi la Comisia naţională a monumentelor istorice. După ce ultimul for menţionat va da undă verde atât pe planurile urbanistice zonale centrale (trei la număr şi cuprind zona istorică protejată a Iaşului) cât şi PUG, ulterior documentaţiile vor ajunge la MDRAP pentru un aviz formal.

Tergiversarea aprobării noului PUG a creat şi un conflict politic în plen începând de anul trecut: consilierii liberali refuză să voteze proiecte private de investiţii acuzând că Iaşul se dezvoltă haotic din punct de vedere urbanistic, lucru folosit de investitori imobiliari apropiaţi primarului. Ex­cepţie de la regulă sunt proiectele publice de dezvoltare. Teo­retic, Iaşul poate continua cu actualul PUG până în anul 2023 după ce Guvernul a prelungit în mai multe rânduri valabilitatea unor astfel de planuri: nu doar la Iaşi sunt probleme, ci şi la Bucureşti, Oradea sau Timişoara. În schimb, Clujul are noul PUG în vigoare de circa patru ani.