anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 18.05.2022

LISTA animalelor rare care ar putea să dispară şi din ţara noastră (FOTO)

GALERIE
rasul
  • rasul
- +

România se bucură de câteva specii de animale care nu mai există deja în alte ţări europene. Cu toate astea, noi nu le oferim suficientă protecţie şi s-ar putea să dispară, în curând, şi de la noi.

Silviu Petrovan, cercetător la Universitatea din Hull, a alcătuit o listă cu animalele periclitate din ţara noastră şi ne spune ce putem face pentru a le salva.

"Cu siguranţă că multe, foarte multe alte specii ar trebui să fie incluse pe această listă", a subliniat cercetătorul Silviu Petrovan. Criteriile folosite pentru selecţie, explică Petrovan, ţin de statutul internaţional al fiecărei specii, de statutul şi importanţa populaţiilor din România pentru populaţia mondială, potenţialul speciei pentru a fi "specie umbrelă" - adică protecţia ei asigură protecţia habitatelor altor multe specii care reprezintă pradă sau prădător sau depind de acelaşi teritoriu, gradul de unicitate, precum şi carisma la public care le poate face "ambasadori" publici pentru nevoia de protejare a unei zone.

1. Zimbrul (Bison bonasus) a dispărut de peste 250 de ani din fauna României, probabil din cauza vânătorii necontrolate şi braconajului, explică cercetătorul. În România existau, până de curând, circa 40-50 de indivizi în captivitate, însă în martie 2012 cinci indivizi au fost eliberaţi în natură.

2. Hoitarul (Neophron percnopterus). Deşi larg răspândit, populaţia totală e în declin puternic şi în întreaga Europa există probabil sub 5.000 de perechi, spune Silviu Petrovan. În Balcani populaţia a scăzut la jumătate între 2003 şi 2011 din cauza otrăvirilor accidentale, lipsei de hrană şi coliziunilor cu turbine eoliene şi cabluri de înaltă tensiune. Nu mai cuibăreşte în România, însă 1-2 exemplare mai apar periodic în Dobrogea din Bulgaria.

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis). Populaţia totală în lume era de circa 56.000 de indivizi în 2010, iar specia este considerată periclitată la nivel mondial şi pe lista roşie din România. În prezent, aproape 90% din populaţia mondială iernează în zona de coastă a României şi în nordul coastei Bulgariei în doar 5-10 locuri precum Lacul Techirgiol.

4. Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) este cel mai mare şarpe din România, cu exemplare care ajungeau la chiar 2.5 metri lungime. În România a fost dintotdeauna o specie rară, însă populaţia totală din prezent ar putea fi de doar câteva zeci de indivizi. Deşi este complet inofensiv şi chiar folositor pentru om şi strict protejat este deseori ucis de către populaţia locală datorită prejudecăţilor.

5. Morunul (Huso huso). Exemplare de morun de peste o tonă erau capturate în urmă cu 100 de ani în România, iar caviarul recoltat de la această specie are o valoare economică uriaşă. A suferit un declin dramatic la nivel global, de 93% între 1992 şi 2007. Barajul de la Porţile de Fier, poluarea Dunării, braconajul pe scară largă din România şi pescuitul excesiv au reprezentat un dezastru pentru specie. Deşi se fac eforturi de milioane de euro plătite de către stat pentru repopulare, populaţia din ţară este în prezent probabil de doar câteva mii de adulţi, însă reprezintă ultima populaţie sălbatică din Marea Neagră.

6. Aspretele (Romanichtys valsanicola) este o specie fosilă unică, endemică pentru România şi descoperită doar în 1957. Aspretele era considerat posibil extinct, însă un individ subadult a fost capturat în 2011. Populaţia totală este probabil extrem de mică, spune Petrovan, sub 100 de exemplare, datorită barajelor pe râurile Argeş şi Vâlsan, distrugerea albiilor de râuri pentru extragerea de nisip şi pietriş şi poluării râului Vâlsan.

7. Boa de nisip (Eryx jaculus) Până în 2012, specie era considerată dispărută din România, întrucât nu mai fusese văzută din 1986 la Cochirleni în Dobrogea. În 2012 a fost descoperit un nou exemplar al acestei specii, de  în sudul ţării, însă era mort, călcat de o maşină. Ultimele populaţii din România au fost probabil distruse odată cu construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră. Nu este însă ameninţat în alte ţări şi ar putea fi reintrodus în România în urmă reproducerii în captivitate dacă ar exista suficient interes.

8. Râsul (Lynx lynx) este cea mai mare felină europeană. Populaţia din România, estimată la circa 1.300 de indivizi, reprezintă cea mai mare populaţie din Uniunea Europeană. Specie de interes comunitar, strict protejată în întreaga Uniune Europeană şi inclusă în anexă III a Directivei Habitate şi în anexa IVa în OG 57/2007. În România, este considerat un monument al naturii. Cu toate astea, anual au fost acordate derogări la lege pe motivul producerii de pagube pentru comunităţile locale deşi nu există dovezi clare în acest sens.

9. Dihorul pătat (Vormela peregusna) este o specie specifică zonelor aride şi de stepă, rară în România. Mai există, probabil, doar 500 de indivizi, localizaţi în Dobrogea, precizează Silviu Petrovan. România are singurele populaţii din Uniunea Europeană. Este protejat în ţara noastră din 1993, însă se cunoaşte extrem de puţin despre ecologia şi statul speciei în ţară noastră.

10. Nurca europeană (Mustela lutreola). Numărul exemplarelor este necunoscut, probabil maxim 1.000 în România. În trecut existau populaţii bine răspândite, inclusiv recent în Maramureş, însă în prezent populaţia din Delta Dunării este ultima zonă din România şi cea mai importantă arie de supravieţuire pentru această specie din Europa în afară Rusiei. Din păcate, nurca europeană este braconată în continuare.

11. Hamsterul românesc sau grivanul mic (Mesocricetus newtoni) are populaţie estimată la circa 2.000 de indivizi, însă nu există date recente concrete şi populaţia este considerată în declin în România. Este o specie unică şi endemică pentru o zonă mică din Dobrogea şi nordul Bulgariei. Intensificarea agriculturii şi distrugerea habitatelor din Dobrogea reprezintă cea mai gravă ameninţare pentru această specie foarte interesantă.

Aceste animale ar putea fi, însă, salvate, dacă ar exista interes şi s-ar depune efort. Autorităţile ar putea oferi o "protecţie efectivă împotriva pericolelor deja cunoscute şi sprijinirea şi încurajarea cercetării pentru a înţelege mai multe despre populaţiile rămase, despre necesităţile lor de viaţă şi impactul uman, precum şi testarea unor metode de protecţie", a precizat Silviu Petrovan.

Autorităţile nu sunt, însă, singurele care pot influenţa soarta acestor animale deosebite. Şi oamenii de rând se pot implica în protecţia lor. Trebuie, în primul rând, să le pese, spune cercetătorul român. "Să se intereseze continuu, să facă presiuni asupra autorităţilor, să ceară oprirea dezastrului din unele păduri şi reîmpăduriri de urgenţă, să ceară pedepse mai serioase şi verificări mai multe pentru tăieri ilegale şi braconaj şi nu în ultimul rând să sprijine reintroducera unor specii dispărute".

Protecţia acestor animale ar putea aduce numai beneficii României. "Ce nu înţeleg mulţi dintre cei cu funcţii de conducere de la noi este că multe dintre speciile aflate astăzi într-o stare gravă în România sau deja dispărute ar putea aduce beneficii foarte importante la buget prin încurajarea turismului în zone naturale. Câţi oameni şi din ţară şi străinătate nu ar dori să vadă zimbri liberi în păduri sau vulturi imenşi zburând pe cer, sau un şarpe boa în România? Finlanda face milioane de euro anual din turismul pentru a vedea urşi în natură deşi au o populaţie mult mai mică decât România. Partea bună e că s-a început şi la noi cu castorul şi foarte timid şi cu zimbrii anul trecut", spune Silviu Petrovan.

Din păcate, România a exterminat, însă, în câteva zeci de ani în secolul al XX-lea toate cele 4 specii de vulturi din ţară noastră, nu doar hoitarul, ci şi zăganul vulturul pleşuv şi cel negru. "Dacă vrei astăzi să vezi oricare din aceste specii trebuie să mergi în Spania, Portugalia sau chiar şi Bulgăria însă la noi nu mai există pentru că au fost împuşcate şi otrăvite deşi nu produceau nici un fel de pagube", atrage atenţia expertul.

"Este aberant şi scandalos ca România în 2013 să facă export pe scară largă de buşteni, păleţi şi cherestea către ţări care îşi protejează pădurea precum Austria şi Japonia. În loc să aducem turişti să admire pădurea şi speciile extraordinare de acolo, noi facem turism de de masă de vânătoare şi exportăm buşteni. Nu export de mobilă, ci de copaci de peste 50 de ani în care toată forţa de munca intră în salarii mizerabile pentru cei câţiva ce taie copacii în pădure. Însă ne amăgim şi discutăm peste tot despre strategii de exploatare durabilă şi sustenabilă", a afirmat cu mâhnire Silviu Petrovan.

rtv.net

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X