Lista lungă a pasajelor rutiere „de hârtie” ale Iașului: suntem campioni naționali la acest capitol! O comparație rușinoasă pentru administrația ieșeană

Dacă e să enumerăm proiectele mari de infrastructură rutieră ale Iașului făcute în ultimii 20 de ani, ne ajung degetele de la o mână: pasajul subteran de la Fundație (deschis în decembrie 2014), pasajul suprateran „Octav Băncilă” (decembrie 2015) și singurul tronson de centură dintr-un ansamblu abandonat, Centura Iași Sud, toate cu o singură bandă pe sens.

Mai adăugăm podul nou peste Bahlui, între cartierele Alexandru cel Bun și Cicoarei, și încă unul, construit în anii ’90, nefolosit multă vreme dar dat în folosință fără ca străzile pe care le leagă să fie lărgite. Mai mult, trei din cele patru străzi conectate acum de Podul Cantemir sunt cu sens unic, iar pe cea mai îngustă dintre ele, chiar în dreptul podului, s-au construit blocuri.

Pentru corectitudine, mai trebuie pus pe lista realizărilor Pasajul „Sf. Vineri”, început în 2007 și finalizat în  2012, când traficul pietonal se mutase deja în dreptul Hotelului Moldova/ Palas. Pasajul, acum pustiu și insalubru, a desființat cu o excepție trecerile de pietoni din zonă, fluidizând traficul auto. Astăzi, doar tramvaiele de pe sensul spre Podu-Roș mai stau blocate în intersecția străzilor Anastasie Panu și Sf. Lazăr, nevoite să aștepte după mașinile care virează stânga pe cea din urmă stradă.

Necesitatea construirii unui pasaj pietonal similar la 400 de metri distanță, în Tg. Cucu, invocată în ultimii ani pe fondul ambuteiajelor din această intersecție, nu se regăsește în planurile primăriei. În schimb, pasaje rutiere au apărut – unele au și dispărut – în tot orașul. Toate, doar pe hârtie, bineînțeles.

Problema Podu-Roș

Intențiile de edificare a unor obiective care să fluidizeze traficul pe roți și cel pietonal din oraș și să ofere confort și siguranță tuturor participanților sunt atât de numeroase, încât e greu de stabilit o ierarhie după criteriul importanței. Cert e că toate sunt necesare, mai mult sau mai puțin. Mai trebuie spus că prioritățile de acum 10 ani s-au pierdut, lista actuală a propunerilor fiind covârșitor diferită.

Cel mai disputat proiect a fost și este cel menit să degreveze intersecția Podu-Roș. În timp, a căpătat mai multe forme: o pereche de pasaje de-a lungul Bahluiului, peste Podu-Roș, poate pe sub pod sau poate o platformă inelară pietonală peste toată intersecția. Astă-toamnă, consilierii locali au actualizat costurile acestui proiect în varianta perechii de pasaje supraterane propuse într-un studiu de fezabilitate finalizat în 2018, de la 71 la 193 de milioane de lei.

Metamorfoza unui proiect

După rezolvarea într-un fel sau altul a nodului Podu-Roș (deși în intersecție se acumulează efectele ambuteiajelor din Nicolina și Bucium), vine pasajul subteran menit să „ascundă” traficul auto din fața Palatului Culturii. În acest fel, Pietonalul va putea fi prelungit până la intrarea în palat.

Ce-i drept, acest proiect a fost menționat ultima oară în 2024, când era vorba de o reproiectare a tunelului cu două benzi pe sens. Între timp, a apărut varianta sensului unic pe strada Anastasie Panu, din dreptul fostei Hale Centrale spre strada Palat până în Podu-Roș, iar de aici pe strada Sf. Lazăr până în aceeași intersecție cu strada Panu. Primarul Mihai Chirica a anunțat într-o conferință de susținută la începutul acestei luni că a validat documentația de achiziție pentru modernizarea liniilor de tramvai de pe acest inel și mutarea lor lângă trotuar, dar nu a dat detalii privind un calendar al realizării acestui proiect.

Trei proiecte la sertar

Tot din vara lui 2024 datează ultima mențiune privind un pasaj subteran care ar urma să fie construit în zona intersecției Cotnari. Construcția presupune „îngroparea” a două benzi ale bd. Socola pe o distanță de 250-300 de metri, din dreptul restaurantului până în fața Casei Sindicatelor. Proiectul vizează descongestionarea traficului în intersecția bulevardelor Socola, Primăverii și Nicolae Iorga.

În bugetul municipiului pe anul trecut au fost prevăzuți bani pentru prima etapă de proiectare a pasajelor de pe Anastasie Panu, de la Cotnari și de la Agronomie. Ideea pasajului din Copou este și ea veche de câțiva ani, la fel ca a pasajului din Manta Roșie peste liniile de tren spre strada Cronicar Mustea.

Precum în municipiu, așa și în județ

Consiliul Județean nu are în plan construirea vreunui pasaj în jurul municipiului. Așa cum am relatat, CJ urmează să preia documentațiile celor două variante – de trafic ușor Uricani-Cicoarei (singurul tronson rămas de făcut din proiectul inițial de centură a Iașului propus cu 20 de ani în urmă), respectiv de ocolire a localității Podu Iloaiei. Între timp, administrația județului s-a împrumutat cu 140 de milioane de lei pentru lărgirea la patru benzi a două ieșiri din municipiu – spre Lunca Cetățuii și spre Aroneanu.

În schimb, Compania de drumuri naționale derulează câteva proiecte de pasaje. Dacă proiectul centurii ieșene nu ar fi fost anulat cu 6 ani în urmă, Iașul poate că ar fi avut până acum pasaje la intersecția bd. Poitiers-șos. Bucium-str. Trei Fântâni și la celălalt capăt al celei din urmă străzi, peste calea ferată.

Pentru pasajul de pe șoseaua Iași-Tomești se făceau zilele trecute foraje pentru studiul geotehnic, achiziția acestui serviciu fiind făcută de primăria ieșeană.

Pe același drum național DN 28, dar dincolo de municipiu, sunt în proiectare alte pasaje. Este vorba de cel de la intersecția cu Centura Iași-Sud, apoi de unul peste calea ferată la ieșirea din Lețcani spre Podu Iloaiei. Studiile de fezabilitate sunt plătite de CNAIR, dar încă nu sunt gata.

În schimb, sunt finalizate studiile pentru cele două pasaje pietonale pe sub DN 28 în dreptul sediilor primăriilor din Podu Iloaiei și Tg. Frumos. Cele două proiecte nu au mers însă mai departe de acest stadiu: finanțarea construirii pasajelor trebuia să vină prin PNRR, or, tergiversarea lor a dus la pierderea acestei oportunități.

Care este rețeta de la Oradea?

Până acum zece ani, orașul care în 2016 era condus deja de două mandate de primarul Ilie Bolojan nu avea nici centură, nici vreun pasaj. Al treilea mandat de primar a însemnat însă inaugurarea Centurii Oradea, cu două benzi pe sens și patru pasaje supraterane. Trecerea lui Bolojan de la conducerea Primăriei Oradea la Consiliul Județean Bihor (2020-2024) a extins investițiile în infrastructura de transport: pasaje și variante ocolitoare la toate ieșirile din oraș, în condițiile în care proiectul autostrăzii (A3) stagna în contestații de mai mulți ani, iar traficul pe DN1 (spre Cluj-Napoca) și pe E 79/ DN 76B spre Băile Felix-Beiuș-Deva devenise peste măsură de aglomerat.

Consiliul Județean Bihor are în derulare construirea a nu mai puțin de opt pasaje, cele mai multe pe Centura Oradiei: unul este deja finalizat, iar șase sunt în șantier. Ultimul intrat în lucrări va traversa linia de tren metropolitan. La Oradea, calea de rulare a tramvaielor are același ecartament ca linia de tren, astfel că proiectul trenului metropolitan („Tram-tren”) a ajuns deja în faza achiziției garniturilor.

Ar mai trebui menționat că a patra parcare etajată din Oradea (516 locuri) a fost dată în folosință astă-toamnă, lângă Spitalul Județean.

Publicitate și alte recomandări video