anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

vineri, 03.02.2023

Literarh

GALERIE
dr arh Ionel Oancea
  • dr arh Ionel Oancea
- +

Tema MUST-ului de arhitectură din anul acesta s-a născut din ispitirile creatorului de spaţii artistico-funcţionale venite din lumea celorlalte arte. În acest continuum al expresivităţii estetice, literatura poate fi în conexiune cu arhitectura până în pragul dincolo de care cuvântul inventat pentru titlu, „literarh” începe să aibă substanţă? Răspund din capul locului, da. Inspirat de răspunsul acesta ferm, uşor demonstrabil, poate nu este lipsit de logică să găsim în limba arhitecţilor poeţi şi prozatori un echivalent inspirat pentru englezescul MUST.

Despărţirea artelor este inovaţia modernităţii. Istoria ne oferă multe exemple de personalităţi capabile să-şi exprime viziunile estetice în domenii diferite de expresie. Elocventă, printre multe altele, este personalitatea lui Michelangelo. Genialul sculptor s-a exprimat la acelaşi nivel înalt în pictură, arhitectură şi poezie. Şi în lumea contemporantă sunt mari arhitecţi îndrăgostiţi de cuvânt, prin urmare doritori să-şi exprime viziunile artistice cu ajutorul textelor scrise. De altfel procesul proiectării de arhitectură nu poate fi imaginat fără conversaţia cu sine, din adâncul căreia substanţa gândirii poetice capătă formă spaţială prin mijlocirea materiei. Atunci când marele arhitect american Frank Lloyd Wright a fost întrebat, la una din conferinţele lui, ce este arhitectrura, răspunsul a fost simplu, neaşteptat, profund. Vedeţi această cărămidă? A întors el întrebarea, este un obiect modest, ieftin, costă numai un cent. Daţi-mi-o mie şi o voi face să valoreze greutatea ei în aur.

Cine cunoaşte, cât de puţin, opera acestui arhitect, înţelege îndată că nu a vorbit în vânt. A spus un mare adevăr, nu acelaşi lucru face poetul din cuvinte? Procesul euristic de desenare a spaţiului în specificitatea şi cultura locului, de povestire a lui prin mijlocirea materialelor de construcţie alese în funcţie de felul lor de a vorbi, al arhitectului, într-o structură expresivă cu personalitate, este în esenţa lui poetic.

La acelaşi gând ne duce definiţia unui alt mare arhitect, Louis Kahn. Arhitectura, zice el, este infinitul întrupat în finitul ridicat iarăşi în infinit, întrupat iarăşi în finit într-un proces care continuă până în clipa de graţie când finitul semnifică infinitul. Aşa de dificilă este arhitectura, la fel de dificilă este poezia atunci, numai atunci când arhitectul şi poetul sunt împătimiţi de perfecţiune. Drumul acesta, mai lung sau mai scurt în funcţie de inspiraţie, este o poetică, se întâlnesc pe el toate artele. Din acest motiv arhitectul este, trebuie să fie, un iubitor de artă, de cultură, întrucât numai dinlăuntrul inimii artistice poate da expresie viziunilor spaţiale cu semnificaţie înaltă.

Sunt idei care invită la cunoaştere, la studiul operelor marilor creatori. Îi găsim, din fericire, şi în cultura românească. MUST-ul de la Iaşi a propus o întâlnire cu arhitecta Ioana Grigorescu. Pictura şi grafica ei sunt congenere excepţionalelor proiecte de restaurare de la Dragomirna, Suceviţa, Moldoviţa sau Slatina. Este suficient să contempli o uşă sau o fereastră desenate de ea ca să simţi imensa forţă lăuntrică venită din adâncul fiinţei şi al tradiţiei în acelaşi timp. Într-o evaluare reală, Ioana Grigorescu este, cu siguranţă, printre cei mai valoroşi restauratori din lume. O creatoare adevărată al cărui exemplu trebuie urmat.

Necazul vine din faptul că nu mai învăţăm de la maeştri. Puţinele evenimente care îi readuc în atenţie nu sunt suficiente pentru a deturna gustul majorităţii pentru facil, kitsch, arhitectura fără suflet colportată în media de prost gust. În experienţa mea şi a multor altor colegi sunt destule, inadmisibil de multe situaţii cu potenţiali beneficiari care vâră sub nasul arhitectului asemenea modele fără nici o valoare. În acelaşi timp, şi arhitecţii par să fi abandonat calea grea a înţelegerii marelor opere pentru a învăţa să le continue sau să le depăşească.

Din aceste puţine cuvinte se înţelege că arhitectura este un adânc gest cultural. Ea nu poate fi imaginată de arhitecţii inculţi, nu poate fi cerută de investitori rudimentari şi nu poate fi înţeleasă fără o sensibilitate specifică. Prin urmare da, arhitecţii sunt poeţi ai spaţiului de viaţă. Cu puţin interes pot şi trebuie să dea expresie verbală acestei poezii. Deci „literarhul” organizat de arhitectul Dragoş Ciolacu, la Muzeul Mitropolitan Iaşi, a avut sensul revelaţiei. Arhitecţii autori de poezie şi proză au descoperit că este o binefacere să se cunoască şi au aflat, împreună cu auditoriul, că sunt mulţi arhitecţi preocupaţi de arta cuvântului. O mai bună cunoaştere reciprocă este de dorit întrucât poezia nu este concurenţială. Dacă în România accesul la proiecte de arhitectură semnificative înseamnă o competiţie pentru existenţă, de cele mai multe ori neloială, concentrată mai degrabă pe nevoia de resurse materiale, poezia este izbăvitoare întrucât universul ei include orice creaţie de valoare.

Concluzia cea mai bună a literarhului moderat de scriitorul Cassian Maria Spiridon este nevoia de comunicare, de comuniune între arte şi artişti pentru identificarea, coagularea idealurilor estetice ale comunităţii.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viaţa publică românească în derivă

Alexandru CĂLINESCU

Viaţa publică românească în derivă

Au trecut doar câţiva ani de la marile demonstraţii de protest împotriva unor legi care urmăreau exonerarea unor infractori sus-puşi; astăzi, miile, zecile de mii de protestatari de odinioară par complet apatici, deşi ar avea nu o dată motive să iasă în stradă. Blazare? Resemnare? Indiferenţă? Evident că această lipsă de reacţie le dă guvernanţilor sentimentul impunităţii, ceea ce nu anulează însă teama că s-ar putea confrunta cu mişcări de protest.

opinii

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

George PLEȘU

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

Ar fi păcat ca cel mai iubit poet specializat în îngeri, întâmplător absolvent al liceului, să nu fie omagiat în spaţiul care marchează atât de multe momente importante din viaţa fiecărui adolescent care are privilegiul de a-i trece pragul. Măcar pentru următorii 75 de ani.

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

pr. Constantin STURZU

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

La recenta aniversare, pe 24 ianuarie 2023, a Unirii Principatelor Române, s-au trezit (în deja „buna” tradiţie woke!) unii să pună sub semnul întrebării prezenţa Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pe scena din Piaţa Unirii, la momentul discursurilor festive. Motivul? „Biserica Ortodoxă s-a opus Unirii Principatelor”. 

În contra direcției noii legi a învățământului

Lucia-Gabriela MUNTEANU

În contra direcției noii legi a învățământului

Actuala variantă a proiectului de lege a învățământului prevede desființarea specializării învățătoare/ învățător din statutul de funcționare a liceelor și colegiilor pedagogice, școli din domeniul vocațional. Am afirmat argumentat în repetate rânduri, în spațiul public, ca profesoară de patru decenii la Școala Normală „Vasile Lupuˮ din Iași, că ar fi o greșeală, o nedreptate, o discriminare în raport cu celelalte tipuri de licee vocaționale, o lipsă de viziune în politica educațională, o intervenție brutală și lipsită de beneficii în continuarea unei tradiții educaționale vii și nu moarte, tradiția normalistă, în stare să slujească cea mai stringentă modernitate.

pulspulspuls

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Chiar aşa s-a întâmplat, dragi telespectatori: nea Măricel, şeful de la partidoiul ieşean, a profitat se pare de faptul că menistrul Sănătăţii e pe tarlaua lui la Bucureşti şi i-a şterpelit lui dom’ Costel, şeful liberalilor ieşeni, o marfa electorală toată numai macră, bună de chiftele în campanie, chiar de sub nas!

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.