Litoralul moldovenesc. „Marea Nordului”, cu plaje sălbatice, valuri și nisip fin, care concurează cu Marea Neagră

marți, 23 iulie 2024, 21:25
3 MIN
 Litoralul moldovenesc. „Marea Nordului”, cu plaje sălbatice, valuri și nisip fin, care concurează cu Marea Neagră

Litoralul moldovenesc se află în apropiere de Ştefăneşti, un oraş ruralizat situat la graniţa de nord a României. La doar 70 de kilometri de municipiul Botoşani, se află una dintre cele mai ieftine alternative la litoralul românesc.

Este vorba despre malurile lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti, o adevărată „mare a Nordului”, întinsă pe mai bine de 59 de kilometri pătraţi, o zonă sălbatică şi pitorească  care aduce aminte de plajele sălbatice de la Marea Neagră.

Botoșaniul se află printre cele douăsprezece locuri din România cu plaje, apă și tot felul de facilități pentru timpul liber.

Litoralul moldovenesc. Turiștii îl preferă pentru apă, soare și liniște

Denumit și „Marea Neagră a Moldovei”, Lacul de acumulare Stânca Costești de pe Prut se află în județul Botoșani, la granița cu Republica Moldova. Este al doilea mare lac de acumulare din România, după cel de la Porțile de Fier.

Plaja este generoasă, iar nisipul merge pe o distanță destul de mare sub apă, astfel că este un loc preferat de familiile cu copii. Nu există însă amenajări turistice în zonă, în afara unei terase, pentru că este o arie protejată.

Costurile minime şi frumuseţea zonei atrage numeroşi turişti, din judeţul Botoşani şi din Republica Moldova, dar și din toate judeţele din nordul Moldovei.

Uriaşul lac de acumulare a format plaje sălbatice, în apropiere de Ştefăneşti. Nisip fin, valuri, intrare lină în apă, ca o mare în miniatură. Plaja este o binecuvântare pentru oamenii care nu au posibilităţi să ajungă la Marea Neagră.

Majoritatea bootoșănenilor, dar și a locuitorilor din județele învecinate și din Republica Moldova nu au bani de mare. Așa că preferă să vină pe litoralul moldovenesc pentru apă, soare şi linişte.

O bună parte din plajă este privată, aparţinând unor importanţi fermieri din zonă. Dar accesul celor care vor să se bucure de apă şi nisip nu a fost niciodată restricţionat.

„Pentru unii, câteva zile de linişte, petrecute aici, înseamnă de fapt tot concediul pe care şi-l permit pe un an întreg”, spune Iulian Merticaru, proprietarul plajei, potrivit adevarul.ro.

Paradisul de la Stânca-Costeşti, rezervaţie de importanţă europeană

Lacul de la Stânca Costeşti a luat naştere în anii 70, fiind parte a unui mega-proiect a epocii comuniste. Anual Prutul inunda toată lunca de la Botoşani la Galaţi producând pagube uriaşe. S-a luat decizia construirii unui baraj uriaş şi amenajarea unui lac de acumulare.

Lacul se întinde pe o suprafaţă de peste 2.100 de hectare şi s-a constuit într-un habitat extraordinar pentru păsări, un soi de Delta Dunării din nord.

Lacul are o su­prafaţă de 2.950 de hectare şi a fost de­clarat rezervaţie naturală în anul 2004, o porţiune fiind delimitată în 2007 ca arie de protecţie specială avifaunistică de importanţă europeană.

În zonă sunt și câteva situri istorice care pot fi vizitate: Biserica Cuvioasa Pa­rascheva din Ştefăneşti, construită în anul 1640, Muzeul Ştefan Luchian, situl arheologic „Gura Hârtopului“ de la Ripiceni.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii