Cu ce rămânem și mai ales ce trebuie să învățăm din cei 3 ani cu PSD la putere, perioadă foarte complicată, la nivel de societate și viață politică?

Perioada aceasta, a anilor 2017-2019, cei 3 ani de guvernare PSD adică, ar trebui să ne rămână în memorie multă vreme, întrucât ne-a arătat că, din păcate pentru noi, această formațiune politică n-a reușit să se desprindă de metehnele unui partid comunist. O spun cu gândul la modul în care a reinventat în toată perioada vechile tipare ale discursului public de acum câteva decenii: „Europa e împotriva noastră”, „Liberalii sunt reprezentanții celor cu bani și vor să ducă țara în nu știu ce direcție” și așa mai departe. Discursul antieuropean, modul în care s-au raportat la legile Justiției, invocarea majorității ca încercare de legitimare a unei decizii politice contrare voinței marii majorități a opiniei publice, toate acestea sunt semnele de identitate ale unei tendințe autoritariste. Invocarea majorității parlamentare pentru abuzurile PSD la nivelul administrației locale și centrale a fost și încă este o forțare inadmisibilă a lucrurilor. Acest partid n-a fost votat de cetățeni pentru a face așa ceva, ci pentru acel program pe care Liviu Dragnea l-a prezentat la diferite televiziuni, la diferite întruniri electorale. Dar modul în care a fost pus în practică respectivul program electoral spune foarte mult despre capacitatea celor din PSD de a utiliza un concept democratic, acela al majorității, al legitimității pe care ți-o dă majoritatea, într-o direcție incorectă. Nu pentru ordonanțele date noaptea, ca hoții, așa cum au spus pe bună dreptate românii care au ieșit în stradă, a fost votat PSD, nu pentru distanțarea de Europa, nu pentru disprețul pe care unii membri ai acestui partid l-au arătat propriului popor chiar și de la tribunele Parlamentului. 
Cred că, dacă există o lecție a acestor ani, atunci ea este cea a pericolului în care ne-am aflat. Aici a fost foarte important rolul președintelui României, Klaus Iohannis, care a rămas în continuare un partener credibil în ochii liderilor Uniunii Europene și care a reușit să transmită un mesaj foarte clar: că, dincolo de ceea ce se legiferează la București, dincolo de afirmațiile și acțiunile unui Liviu Dragnea sau ale diverșilor premieri pe care i-a schimbat, românii doresc să rămână în UE. Evident, trebuie să amintim aici și importanta contribuție a societății civile, care a fost un factor extrem de prezent, de atent și care a creat o presiune reală asupra PSD. Nu în ultimul rând, o spun cu toată onestitatea și mândria, se cuvine subliniat și felul în care a înțeles PNL să facă opoziție în Parlament, din poziția unui partid care avea 20%. Acest mod tranșant de a face politică a fost impus de către președintele PNL, domnul Ludovic Orban, iar opoziția a fost una coerentă, clară și a creat o presiune suplimentară în Parlament asupra PSD. 

Cum este liberalismul românesc astăzi? La nivel economic, spre exemplu?

Spre deosebire de secolul al XIX-lea, perioadă în care PNL a promovat o legislație ce stimula dezvoltarea economiei naționale, impusă și de condițiile de-atunci, astăzi suntem, evident, într-o altă paradigmă economică. România este membră a Uniunii Europene, avem deja un cadru juridico-economic care nu ne mai permite adoptarea unor măsuri considerate pe bună dreptate chiar și în secolul al XIX-lea ca fiind de natură protecționistă. Anul acesta, Guvernul PNL a acționat mai întâi pentru eliminarea tuturor măsurilor nocive de suprataxare a românilor și a economiei private introduse de PSD (supraacciza la carburanți, suprataxarea contractelor de muncă part-time, taxele oneroase puse băncilor și companiilor din sectorul energetic sau din telecomunicații). Apoi, a schimbat radical paradigma de dezvoltare economică a României – de la consumul păgubos și risipa instituite de PSD, la dezvoltarea prin investiții masive cu fonduri europene, competitivitate, digitalizare și sprijinirea sectorului privat. Este singura cale care duce la o economie sănătoasă, modernă, instituții eficiente și un nivel de viață mai bun. Pentru că am vrut să arătăm o schimbare totală de abordare a realității economice, PNL a pus bazele celui mai vast program național de investiții și relansare economică din ultimii 30 de ani, „Reclădim România”. 
Nu în ultimul rând, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că accentul pus de Guvernul PNL pe dezvoltare, investiții și sprijinul pentru antreprenori, atingerea celei mai mari rate de absorbție a fondurilor europene de la aderarea la UE, reformele instituționale (reducerea birocrației, digitalizarea, simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene și descentralizarea lor în beneficiul administrațiilor locale), toate acestea, spuneam, au creat cea mai bună bază pentru fructificarea unei șanse istorice pentru România: cele 80 de miliarde de euro, fonduri europene record, negociate la Bruxelles de președintele Iohannis. Prin asta cred că am făcut poate în măsura cea mai mare diferența între noi, liberalii, și celelalte formațiuni politice.

Cum vă propuneți, din calitatea de parlamentar, să comunicați cu cetățenii, cum veți asigura o transparență cât mai mare în ceea ce privește activitatea dumneavoastră?

Cred cu tărie în ideea că noi, oamenii politici, dacă ne dorim cu adevărat o mai mare încredere a cetățenilor în clasa politică, în cei care-i reprezintă în diferite poziții la nivelul administrației publice, atunci trebuie să dăm un semnal clar al schimbării, în sensul accesului cetățenilor la activitatea fiecăruia. Este nevoie de mai multă comunicare, este nevoie de transparență și corectitudine. Este nevoie de întâlniri periodice cu alegătorii. Să ne aducem aminte că, în toată perioada 2016-2020, liderii PSD au evitat întâlnirile cu cetățenii. Noi nu avem cum să ne dorim un același tip de politică, dusă practic împotriva cetățeanului. Eu, în calitate de reprezentant al PNL, în mod cert nu voi evita asemenea întâlniri, ci dimpotrivă, îmi doresc să creez mecanisme prin care să ne putem întâlni cât mai des, să ne consultăm. Iar aceasta pentru că, dincolo de statutul de reprezentant al PNL, odată ajuns în Parlament, am în primul rând obligații față alegători, de fiecare ieșean, indiferent de orientarea sa politică. Prin urmare, una dintre necesitățile imediate este aceea de a organiza cabinete parlamentare, cabinete senatoriale în județ, tocmai pentru a ușura comunicarea cu ieșenii, cu cei pe care îi reprezint. Nu unul, ci mai multe, pentru a putea fi aproape de cetățeni, atunci și așa cum au ei nevoie. Iar pornind de-aici, cu siguranță, vom crea nu doar un spațiu al transparenței, al dialogului, ci și unul al ideilor care pot să miște cu adevărat lucrurile. 

Liviu Brătescu - secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, prim-vicepreședinte al PNL Iași și candidat pentru Senatul României din partea PNL Iași